Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Educaţie și Cultură Cultură Cartea scriitorilor care au murit în Marele Război

Cartea scriitorilor care au murit în Marele Război

Un articol de: Daniela Șontică - 20 Mar, 2018

Editura Muzeului Literaturii Române a publicat în 2017 volumul „Citind Marele Război. Antologia scriitorilor căzuți”, de Dan Gulea, o carte ce adună la un loc atât biografii ale scriitorilor români care au murit pe frontul Primului Război Mondial, cât și fragmente din operele lor, referitoare sau nu la conflagrația mondială. Cartea are meritul nu doar de a aduna informații biografice și a publica textele autorilor jertfiți în război, ci și pe acela de a așeza în context literar ideile social-culturale la care au aderat autorii cercetați.

Ideea reunirii într-un volum a celor care au fost trimiși pe front și au murit în Războiul de Reîntregire este mai veche, circulând și în perioada interbelică, iar autorul citează în acest sens lucrarea criticului Teodor Vârgolici „Scriitorii clasici și armata română” (Editura Militară, București, 1986) și articolul lui Nichifor Crainic „Scriitori jertfiți”, apărut în revista „Gândirea” nr. 10 din 1936.

„Felul în care au murit acești scriitori este legat, în ultimă instanță, de circumstanțele războiului; se moare în linia întâi, la Mărășești, de pildă; se moare la spital din cauza tifosului - atât medici de pe front, cât și militari; se moare în fața plutonului de execuție. (...) Sau intervine alienarea mintală, care ține ani îndelungați, absența datelor certe în cazul unor autori, precum și angajarea literaturii lor pot determina încadrarea lor alături de cei căzuți”, se spune în primul capitol al cărții.

Dan Gulea mai scrie că „antologia Citind Marele Răboi este însă o imersie în problemele epocii (1890-1920), folosind ca suport ilustrativ textele celor căzuți”. Cartea de față are meritul nu doar de a aduna informații biografice și a publica textele autorilor jertfiți în război, ci și pe acela de a așeza în context literar ideile social-culturale la care au aderat autorii cercetați. Poziționarea în câmpul cultural, conștiința asupra actului scrierii, cum este cazul jurnalelor de front, sunt aspecte importante în constituirea antologiei.

Cei 37 de scriitori antologați sunt foarte diferiți între ei, preocupările lor literare fiind extrem de diverse: teatru, proză, poezie, cărți de călătorie, articole de opinie, eseistică, literatură pentru copii, jurnale de front, traduceri literare. Autorii fac parte din cele două mari curente ale epocii: naționalist și socialist. Criticul îi împarte în felul următor din punctul de vedere al convingerilor: naționalismului identitar îi aparțin: Emil Rebreanu, Aurel Esca, preotul Alexie Mateevici, Simeon Murafa; naționalismului sămănătorist: Mihail Săulescu, Constantin T. Stoika, Andrei Naum, Ion Chiru-Nanov, Ion Bârseanul, Nicolae Burghele, Alexandru Zagoritz, Artur Enășescu; bucovinenii sunt reprezentați de: Ion Grămadă, Lascăr Luția, Ion Cocârla-Leandru, Temistocle Bocancea; pe Frontul Galiției au fost: Avram Sădeanu, Horațiu Deac, Alexandru Deac, Alexandru Bogdan; autori care au făcut parte din Partidul Naționalist-Democrat: Aurel Metroniu, C.I. Coculescu, Ștefan Petrovici, Ion Moteț, C. Panait, Gh. Skarlet; din Grupul Ramuri: Tiberiu Constantinescu, Nicolae Vulovici; naționa­lismul contractual i-a avut ca adepți pe: Ion Trivale și A. Steuerman Rodion; socialiști excentrici au fost: George Diamandy și Constantin Popescu-Azuga, iar din Partidul Social-Democrat: Dimitrie Marinescu, Gh. Giosanu, Gh. Oprescu, Victor Crăsescu, Ottoi Călin și Max Wexler.

Așadar, date importante despre scriitori mai puțin cunoscuți, dar care merită atenția, analize asupra felului lor de a se raporta la război, texte ale autorilor care au cunoscut războiul și și-au aflat propriul sfârșit din cauza acestuia, dar și corespondența ce le-a apar­ținut, fragmente de jurnal de front, proze scurte, poezii patriotice in­spirate de campaniile de front, idei de identitate națională și care exprimă marele ideal al Unirii.

Dan Gulea (n.1977) este specialist în avangardă și modernism, doctor cum laude al Universității din București. Este profesor de limba și literatura română la Colegiul „Mihai Viteazul” din Ploiești. A publicat volumele: „Castelul din cărți. Sensuri ale «arhitecturii»” (2014), „Domni, tovarăși, camarazi. O evoluție a avangardei române” (2007), „Marginaliile avangardelor” (2016).