Grupurile „Plugușorul cu felinar” de la Tătăruși, Ansamblul folcloric „Ciureana” şi copiii de la Palatul Copiilor Iași vor vesti, mâine, 21 decembrie, pe scena amfiteatrului Muzeului „Ion Creangă”
Castelul Bran îşi reprimeşte obiectele de muzeu
Castelul Bran, un loc superb, încărcat de legende istorice şi cinematografice, unul dintre puţinele castele de poveste ale românilor, va primi din nou exponatele care au stat în custodia Muzeului Naţional Bran.
O decizie a Ministerului Culturii cu privire la reorganizarea Muzeului Naţional Bran „urmăreşte asigurarea condiţiilor de prezervare şi de valorificare a patrimoniului muzeal“, a scris ministrul culturii, Vlad Alexandrescu, pe pagina sa oficială de socializare, citată de Agerpres.
Explicaţia este simplă şi logică: Castelul Bran are un număr imens de vizitatori, circa 1 milion pe an, în vreme ce muzeul a avut anul trecut circa 11.000. Prin această reorganizare, colecţia muzeului va putea fi văzută de mulţi vizitatori, interesaţi, în primă instanţă, de castel. De altfel, colecţia a mai fost în custodia Castelului Bran: „Nu este vorba despre o desfiinţare a Muzeului Naţional Bran, ci despre reîntoarcerea acestuia în locul unde a funcţionat dintotdeauna“, a afirmat ministrul, actul de revenire de acum constituindu-se, practic, într-o firească reparaţie. Revenirea colecţiei în castel se face cu respectarea strictă a îndeplinirii condiţiilor de conservare, restaurare, administrare, întreţinere şi punere în valoare, ceea ce implică angajarea unui personal de specialitate, precum conservatori şi muzeografi.
„Colecţia va fi valorificată în parteneriat cu Muzeul Ţării Făgăraşului «Valer Literat» şi cu Primăria comunei Bran. Acest fond de patrimoniu va fi preluat la o dată ulterioară de Primăria comunei Bran, dacă aceasta reuşeşte să achiziţioneze o clădire în care să înfiinţeze un nou muzeu. Muzeul Judeţean de Istorie Braşov va preda această colecţie în administrarea viitorului Muzeu al comunei Bran. Secţia etnografică în aer liber a Muzeului Naţional Bran va trece în administrarea CJ Braşov, ca secţie a Muzeului Etnografic Braşov, ce va rămâne in situ şi va fi regândită ca un ecomuzeu, în strânsă colaborare cu comunitatea locală reprezentată de Primăria comunei Bran. Graţie investiţiilor preconizate de Consiliul Judeţean Braşov, muzeul îşi va creşte gradul de atractivitate şi de interactivitate“, a mai scris ministrul.
Amenajarea Muzeului Bran s-a făcut în anul 1957, începându-se cu o expoziţie de artă şi istorie medievală, iar în 1960 s-a început amenajarea Secţiei Etnografice Bran. În 1987 s-a deschis în clădirea de la baza castelului, în clădirea care a aparţinut administraţiei vamei austro-ungare până la 1918, Secţia Muzeală Vama Medievală.
Aflat la mai puţin de 30 de kilometri de Braşov, Castelul Bran este construit pe o stâncă, poziţie ce i-a conferit importanţă strategică.
Regele Ludovic al Ungariei a permis printr-un act semnat la 17 noiembrie 1377 saşilor din Scaunul Braşovului să-şi ridice pe cheltuiala lor, cu meşteri proprii, o nouă cetate de piatră. Se pare că pe actualul loc al castelului exista o întăritură cu rol de graniţă, construită probabil din lemn, de către cavalerii teutoni, între 1211 şi 1225. Aceasta reiese din promisiunea făcută saşilor odată cu semnarea actului de permisiune a construcţiei noii cetăţi de piatră, cum că vama ar putea fi mutată de la Rucăr la Bran. În 1395, castelul era gata, servindu-i lui Sigismund de Luxemburg (rege al Ungariei şi împărat german) ca bază pentru incursiunea în Ţara Românească, făcută cu scopul îndepărtării rivalului lui Mircea cel Bătrân, Vlad Uzurpatorul. În 1427, castelul a trecut în proprietatea Coroanei Ungariei, atunci finalizându-se şi lucrările de fortificare şi cele de extindere. Castelul a trecut în proprietatea reginei Maria a României în anul 1920, printr-o hotărâre a Consiliului Orăşenesc Braşov, iar după moartea reginei acesta a fost moştenit de către principesa Ileana. Odată cu instaurarea comunismului, Castelul Bran a fost naţionalizat, intrând în proprietatea statului, funcţionând ca muzeu din 1956 până în 1987, când a fost închis pentru restaurare, aceasta fiind încheiată în 1993. Reparaţia morală a naţionalizării făcute la începutul comunismului, trecerea castelului din proprietatea statului în cea a urmaşilor de drept ai proprietarilor, a început în anul 2000, când arhiducele Dominic de Habsburg şi surorile sale, Maria Magdalena Holzhausen şi Elisabeth Sandhofer, l-au revendicat. Aceştia au devenit proprietari în anul 2006, dar statul a păstrat administrarea încă trei ani, până la 18 mai 2009. Familia de Habsburg a remobilat castelul şi a adus obiecte din colecţia familiei, redeschiderea muzeului făcându-se în iunie 2009.