Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Educaţie și Cultură Cultură Cea mai complexă nominalizare românească pentru Lista UNESCO

Cea mai complexă nominalizare românească pentru Lista UNESCO

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Cultură
Un articol de: Otilia Bălinișteanu - 16 Feb 2023

Cercetările realizate de Muzeul Judeţean Mureş (MJM) în cadrul proiectului „Traseul Limesului Roman” au fost incluse în dosarul UNESCO „Frontierele Imperiului Roman DACIA”, depus, la 31 ianuarie 2023, la Centrul Patrimoniului Mondial UNESCO. Este cea mai complexă nominalizare pentru Lista UNESCO pregătită până acum de România. Dosarul include 285 de castre legionare şi castre auxiliare cu aşezări civile, castre de marş, turnuri şi alte elemente de fortificaţie, de pe un sector de graniţă romană de peste 1.000 de kilometri ce traversează 123 de unităţi administrativ-teritoriale.

Arheologul Szilamer Panczel, şeful Secţiei de Cercetare a Limesului Roman din cadrul MJM, a explicat pentru Agerpres că din zona mureşeană au fost incluse castrele auxiliare şi aşezările militare de la Brâncoveneşti, Călugăreni şi Sărăţeni, respectiv turnurile de la Vătava, Ideciu de Sus, Ibăneşti, Chiheru de Jos, Eremitu şi Câmpu Cetăţii, situri cu valoare universală excepţională, conservate în formă autentică şi cu un mare grad de integritate. 

Dacă acest dosar va fi inclus pe Lista UNESCO, comunităţile locale s-ar putea implica în conservarea lor, prevenindu-le distrugerea continuă, şi, de asemenea, ar putea fi elaborate strategii de valorificare turistică a acestui sistem defensiv antic.

Citeşte mai multe despre:   patrimoniul UNESCO