Cei mai buni din filmografia română

Într-o atmosferă de excepţie, la sfârșitul săptămânii trecute, a avut loc în Bucureşti Gala Premiilor Uniunii Autorilor şi Realizatorilor de Film din România (UARF). Cele mai bune realizări cinematografice şi cei mai importanţi cineaşti ai ţării au primi premii pentru regie, scenografie, imagine, interpretare, critică literară şi cinematografică şi film independent.

Conform site-ului www.uarf.ro, regizorul şi scenaristul Ioan Cărmăzan, preşedintele Uniunii Autorilor şi Realizatorilor de Film din România, a fost cel care a înmânat diplomele şi premiile, pentru următorii: Marian Crişan a fost considerat regizorul anului 2015, iar criticul Ioan Pavel Azap a primit premiul pentru critică de film. Actorii anului 2015 au fost consideraţi Iulia Dumitru şi Nicodim Ungureanu, iar premiul „Tânără speranţă” a fost oferit Ralucăi Aprodu. Un premiu de excelenţă, pentru 30 de ani de împliniri artistice, i-a fost acordat Ilenei Şipoteanu.

Crina Tofan a primit premiul pentru rolul personajului principal Ema, la 12 ani, din filmul ­„Live”, în regia lui Vlad Păunescu, Liviu Mărghidan a fost premiat pentru imagine de film, Mihai Dorobanţu, pentru scenografie, iar Pătru Păunescu, cu premiul pentru imagine debut, pentru filmul „Doar cu buletinul la Paris”, în regia lui Şerban Marinescu.

Premiul pentru „cel mai prolific producător de film şi televiziune din România” i-a fost acordat lui Adrian Sârbu, iar premii de excelenţă pentru întreaga acvitate au primit şi actorul Remus Mărginean şi regizorul Adrian Istrătescu-Lener. Filmul de lung metraj „Selfie”, al regizoarei Cristina Iacob, care a avut peste 100.000 de spectatori, a primit, firesc, „premiul pentru succes de box-office la film românesc de debut”.

Premiu de excelență pentru întreaga activitate

Îndrăgita actriţă şi cântăreaţă Margareta Pâslaru (foto) a primit trofeul de excelenţă pentru întreaga activitate la această ediţie a premiilor, a patra. Margareta Pâslaru s-a născut la Bucureşti în vara anului 1943 şi a debutat încă de pe băncile şcolii, la Casa de Cultură Griviţa Roşie, în anul 1958, când a fost acompaniată de Paul Ghentzer - asta fără a pune în calcul apariţia, la vârsta de nici 5 ani, pe scena Operei în rolul copilului din „Madame Butterfly”. Are studii complexe: pian, balet, pictură plus cursul de perfecţionare de pe lângă Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă (Ministerul Culturii), clasa Camelia Dăscălescu.

În faţa marelui public a apărut în anul 1960, în emisiunea lui Valeriu Lazarov „Toată lumea face sport”, care în acel an a fost dedicată câştigătorilor români la Olimpiada de la Roma. Atunci Margareta Pâslaru a interpretat în limba italiană „Piccolissima serenata”, în vreme ce în studio mai erau prezenţi Coca Andronescu, Trio Grigoriu şi Mircea Albulescu. A fost suficientă această apariţie ca publicul să o îndrăgească, iar la următoarea ediţie a fost din nou prezentă, cântând în duet cu Marina Voica versiunea românească „Pe aripa vântului”. 

Pe atunci tânărul George Grigoriu (care făcea parte din Trio Grigoriu) i-a compus cântecul „Chemarea mării”, piesă ce a devenit şlagăr - publicul numind-o „Şi-n apa mării” -, iar acest succes a determinat conducerea Casei de Discuri Electrecord să înregistreze primul disc al artistei. Discul aceasta, din anul 1960, a bătut recordurile de vânzări, artista devenind apreciată fără rezerve, iar după câţiva ani a venit şi recunoaşterea internaţională, mai precis în 1969, când la Cannes a primit Trofeul M.I.D.E.M. şi a apărut pe aceeaşi scenă cu nume mari ale vremii, precum: Ginette Reno, James Last, Tunes Dizzeie, Muslim Magomaev, Patty Pravo, Jaffa Jarkoni, Juan Manuel Serrat, Amalia Rodriguez, Dalida, Mireille Mathieu, Udo Jurgens, Adriano Celentano.

Cariera artistei Margareta Pâslaru are o amploare deosebită, ea compunându-şi piese care au ajuns şlagăre ale anilor 60-70, a jucat în filme, ba chiar a compus şi muzica din două filme de animaţie cu celebra Mihaela. Câteva titluri din lumea spectacolului, în care a apărut Margareta Pâslaru, sunt: „Opera de trei parale”, distribuită de Liviu Ciulei, „Nu sunt Turnul Eiffel”, de Ecaterina Oproiu, în regia lui Valeriu Moisescu, serialul radiofonic „Şoseaua Nordului” - 6 episoade după romanul lui Eugen Barbu, „De ce nu cade soarele”, spectacol de stagiune la Teatrul „Ion Vasilescu”, în regia lui Tudor Mărăscu, Împărăteasa cea rea din povestea „Albă ca Zăpada” de Fraţii Grimm - înregistrare pentru Fonoteca Radio România, trei volume - carte plus CD, apărute la Editura Litera – `Motanul încălţat”, `Degeţica”, `Crăiasa zăpezii”, artista fiind în rolul povestitorului.