Cele mai frumoase pagini muzicale închinate Naşterii Mântuitorului

La ceasul Naşterii Domnului, muzica e pretutindeni, e însăşi ruga, e darul sufletelor noastre către Dumnezeiescul Prunc, e slava şi neîntinata dragoste către El, Fiul lui Dumnezeu. E muzică pe pământ şi în ceruri, între îngeri şi oameni.

În nici un alt moment din an nu se întâmplă ca fiecare să simtă nevoia să cânte, să dăruiască şi să primească muzica în întâmpinarea lui Hristos. Să ne bucurăm de muzica din toate timpurile, să ne împărtăşim sufletele cu harul ei, să ne îmbogăţim cu lumina cerului din muzica pământului.

Bach, Handel, Vivaldi, Corelli

E vremea Crăciunului şi pretutindeni muzica lui Bach se înalţă ca ofrandă către Dumnezeu, pentru că nici un moment al vieţii maestrului de la Leipzig nu s-a petrecut fără Dumnezeu. Iar azi, bucuria nopţii de Crăciun ne este împodobită de nemuritorul "Weihnachtsoratorium", a cărui universalitate îl asimilează cu cea mai iubită sărbătoare a creştinătăţii. Alături de el, de aceeaşi popularitate se bucură oratoriul "Magnificat", al aceluiaşi compozitor, o luminoasă pagină muzicală închinată slavei Mântuitorului născut.

"Bucurie lumii, Domnul soseşte!", ne vesteşte unul dintre cele mai cunoscute cântece de Crăciun, care face înconjurul lumii în Noaptea Sfântă; o creaţie a lui G.F. Handel, "Joy To The World" eliberează prin sonorităţile sale o explozie de bucurie care întâmpină Naşterea Pruncului Sfânt şi vesteşte lumii mântuirea prin iubire.

Din aceeaşi zonă a preclasicismului, dar de această dată a celui italian, ne bucurăm în aceste zile de sărbătoare de Missa "Gloria" de Antonio Vivaldi, o muzică ale cărei seninătate şi bogăţie melodică o impun pe afişele lumii. Având două voci soliste, o soprană şi o mezzosoprană, lucrarea se bucură de o scriitură limpede şi deosebit de armonioasă, cu o ţesătură accesibilă şi un echilibru de construcţie adecvat momentului.

Dintre foarte puţinele lucrări eminamente instrumentale dedicate momentului sacru al Naşterii lui Iisus, se distinge o creaţie deosebită în peisajul culturii muzicale italiene, şi anume "Concerto grosso per la Notte di Natale", de Arcangelo Corelli, compozitor rămas în istoria muzicii cu o amplă creaţie pentru vioară, şi nu numai. "Concertul pentru Noaptea de Crăciun" surprinde atât atmosfera de sărbătoare, cât şi starea de interiorizare specifică rugăciunii către Fecioara Maria şi Pruncul său, într-o desfăşurare muzicală elaborată, dar nu sofisticată, cu momente de graţie, dar şi de virtuozitate instrumentală.

Charpantier, Debussy, Ceaikovski, Paul Constantinescu

În peisajul muzical francez, Crăciunul poposeşte în acordurile "Te Deum"-ului de Marc Antoine Charpantier, o lucrare vocal-instrumentală ale cărei rezonanţe se împletesc în atmosfera sfintelor sărbători, dar prin contrast, şi într-o creaţie inedită a impresionistului Claude Debussy, "Crăciunul copiilor fără casă", o lucrare pentru voce şi pian cu accente dramatice desprinse dintr-o realitate care ne aparţine, dintr-o tristeţe a adevărurilor care dor parcă mai adânc atunci când suferinţa atinge copilăria.

Faptul că bucuria Crăciunului ne transformă pe toţi în copii ne aminteşte Ceaikovski prin celebrul său balet "Spărgătorul de nuci", o feerie în care basmul prinde viaţă, jucăriile populează o lume de vis, într-o noapte în care spiritul Crăciunului face totul posibil, o noapte a copiilor, în care însuşi Dumnezeu este copil pe pământ.

Dacă într-adevăr am deschis fereastra sufletului, să ne lăsăm pătrunşi, transformaţi, iubiţi, iertaţi şi să începem a călători spre Betleem cu fascinanta muzică a lui Paul Constantinescu din "Oratoriul bizantin de Crăciun", lângă a cărui frumuseţe cuvintele nu au loc.

Se aşază peste noi vremea începutului într-un alb de poveste, cu îngeri vestitori ai începutului de timp. E atât de minunat acest început al fără de sfârşitului, încât timpul se opreşte puţin, atât cât să ne surprindă cu ochii plini de mirarea îndumnezeitei vestiri. Şi în secunda de încremenire se aude pe pământ muzica îngerilor, cântarea bucuriei din ceruri.

""Concertul pentru Noaptea de Crăciun" surprinde atât atmosfera de sărbătoare, cât şi starea de interiorizare specifică rugăciunii către Fecioara Maria şi Pruncul său, într-o desfăşurare muzicală elaborată, dar nu sofisticată, cu momente de graţie, dar şi de virtuozitate instrumentală."