Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Educaţie și Cultură Cultură Colecția „Opere fundamentale” a ajuns la volumul 200

Colecția „Opere fundamentale” a ajuns la volumul 200

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Cultură
Un articol de: Angelica Biruță - 06 Feb 2018

Academia Română și Fundația pentru Știință și Artă au organizat, zilele acestea, ceremonia de lansare a volumului cu numărul 200 din colecția „Opere funda­mentale” din literatura, critica și istoria literară românească și din literatura universală. Volumul este dedicat scrierilor ideologice și culturale ale lui Mihail Kogălniceanu și marchează, astfel, debutul integralei operei acestui important scriitor român.

După 18 ani de existență, colecția a ajuns la volumul cu numărul 200, dedicat scrierilor ideologice și culturale ale lui Mihail Kogălniceanu. Evenimentul a fost deschis de academicianul Cristian Hera, președintele Academiei Române (AR), și moderat de academicianul Maya Simionescu, preşedinte executiv al Fundației Naționale pentru Știință și Artă. Președintele AR a remarcat, în discursul său, importanța acestor volume, dar și munca academicianului Eugen Simion, inițiatorul acestui amplu proiect: „În cele 200 de volume tipărite până în prezent se regăsesc publicate, în ediții critice, operele unor mari scriitori români, de la cronicari la pașoptiștii: Ion Ghica, Nicolae Bălcescu, Mihail Kogălniceanu. De la titanii literaturii române: Mihai Eminescu, Ion Creangă, Ion Luca Caragiale, până la: George Călinescu, Tudor Arghezi, Nichita Stănescu, dar și mari autori străini: Immanuel Kant, Marcel Proust sau William Shakespeare”.

Prezent la eveniment, ministrul culturii şi identităţii naţionale, George Ivașcu, a rememorat momentul audierii sale pentru po­ziția de ministru și a amintit că în Anul centenar avem obli­ga­ția de a omagia marile persona­lități care au format România de astăzi.

Ministrul Ivaşcu a precizat că va reveni la Academia Română pentru a constitui Senatul Ministerului Culturii: „Miniştrii culturii trec, cultura rămâne, de aceea astăzi am venit în faţa dumneavoastră pentru a vă face şi a vă înainta o nevoie a mea ca ministru al culturii, un administrator al culturii, de a constitui împreună un parteneriat care să însemne Senatul Ministerului Culturii, format din dumneavoastră. Cu ajutorul dumneavoastră, săptămâna viitoare voi reveni aici pentru a construi Senatul Ministerului Culturii format din Academia Română. Vă mulţumesc şi de acum încolo vă rog, am nevoie de sprijin, (...) pentru a ţine cultura română acolo unde e locul ei!”

Sub mottoul „Cine nu se în­gri­jește de cultura lui nu-și asigură viitorul în istorie”, academicianul Eugen Simion, președintele Fun­da­ției Naționale pentru Știință și Artă, a punctat că apariția colec­ției „Opere fundamentale” este unul dintre modurile de a întâmpina 100 de ani de la Marea Unire din 1918, atunci când românii s-au putut regăsi între granițele aceleiași țări: „Avem ceea ce nu am avut până acum, vreau să vă spun un termen care nu a mai fost pronunțat... «ediții integrale». Aca­demia este casa noastră și trebuie să avem grijă de ea. (...) Academia, Biserica și Parlamentul sunt cele trei unități fundamentale ale culturii și ale statului român și, într-adevăr, așa întâmpinăm noi Centenarul Unirii noastre”.

Au mai ținut prelegeri academicianul Victor Spinei, vicepre­șe­dinte al AR, academicianul Victor Voicu, secretar general al AR, academicianul Răzvan Theodorescu, președinte al Secției de artă, arhitectură și audiovizual, academicianul Nicolae Breban, academicianul Ioan-Aurel Pop, profesorul Mircea Martin, membru corespondent al AR, profesorul Andrei Terian, profesorul Paul Cernat, profesorul Bogdan Crețu, dar și fostul președinte Emil Constantinescu și fostul premier Petre Roman.

„Ideea academicianului Eugen Simion de a lansa o Fundaţie de Ştiinţă şi Artă şi a pune în mâinile acestei fundaţii un minunat proiect, cum e acesta al «Operelor fundamentale», într-o realizare grafică excepţională, m-a impresionat profund”, a menţionat Emil Constantinescu. El a afirmat că „holocaustul cărţilor” a avut loc şi în România, odată cu instaurarea comunismului.
La rândul său, Petre Roman a asociat „Operele fundamentale” cu o construcţie: „Ce zidire, construcţie ne oferă Eugen Simion! Nu putea fi ceva mai puternic împotriva faptului că necultura şi refuzul culturii sălăşluiesc printre noi atât de neîngrădit, în timp ce adevărata cultură e îngrădită de tot felul de lucruri”.

Colecția „Opere fundamentale” este un proiect cultural de interes național, inițiat în anul 2000 de academicianul Eugen Simion, președintele Secției de filologie și literatură a Academiei Române. Acesta urmează în mod declarat modelul științific și estetic francez al colecției „Pléiade” și cuprinde ediţii critice integrale din clasicii literaturii, tipărite în cele mai elegante condiții. Primele trei volume au fost publicate sub egida și cu sprijinul Ministerului Culturii, pe 15 ianuarie 2000, la 150 de ani de la nașterea poetului național, astfel că în el se regăsesc poezia, proza și o parte din publicistica lui Mihai Eminescu.