La Biblioteca Academiei Române a avut loc, zilele acestea, lansarea ultimei ediții în limba română a volumului „Cartea neagră a comunismului. Crime, teroare, represiune”, coordonat de istoricul francez
„Culorile avangardei româneşti...“ la Roma
Expoziţia itinerantă "Culorile avangardei. Arta în România între 1910-1950" este prezentată la Roma într-o formulă expoziţională special concepută. Expoziţia va fi găzduită până în 15 octombrie, în cadrul Complexului expoziţional "Vittoriano", aflat în centrul Romei, şi va cuprinde 74 de opere a 24 de artişti români.
Operele din cadrul expoziţiei, prezentată cu succes în 2009 la Lisabona şi Praga, provin din cele mai importante muzee de artă ale României şi oferă spre vizionare publicului italian şi internaţional din Roma creaţiile marilor artişti ai avangardei româneşti în perioada 1910 - 1950. Expoziţia - curatoriată de Erwin Kessler - este realizată de Institutul Cultural Român din Bucureşti şi Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional în colaborare cu Comunicare Organizzando (Roma), reprezentată de Alessandro Nicosia, fiind promovată de Accademia di Romania din Roma şi de Ambasada României în Italia. "Expoziţia vorbeşte despre un fenomen istoric şi cultural complex" Avangarda a pătruns pe scena artistică românească în momentul în care aceasta se deschidea către două tendinţe ale modernismului internaţional: postimpresionismul şi expresionismul. În contextul traumatic al Primului Război Mondial, această deschidere ideologică şi estetică s-a întrerupt, permiţând spiritului transgresiv şi original al avangardei să se infiltreze şi să pătrundă în modernismul românesc, un modernism destul de moderat din anumite puncte de vedere. Comprezenţa şi contaminarea reciprocă între inovaţia relativ tardivă a avangardei şi modernismul intens conservator şi tradiţionalist al artei naţionale au constituit elementele de bază ale artei româneşti în perioada dintre cele două războaie mondiale şi au reprezentat, de asemenea, fundalul pe care - după 1945 - s-a înregistrat închiderea estetică şi fuzionarea artei cu propaganda realismului socialist. "În loc de a ceda ispitei de a opera o selecţie pedantă şi puristă care ar fi extrapolat operele avangardiste din contextul istoric atât de variat şi de bogat al artei româneşti din prima jumătate a secolului al XX-lea, această expoziţie vorbeşte despre un fenomen istoric şi cultural extraordinar de dens şi de complex, acela al coabitării, al tensiunii, al discordiei şi al influenţelor reciproce între modernism, avangardism şi tradiţionalism în perioada cuprinsă între cele două războaie mondiale", este de părere curatorul Erwin Kessler. Operele a nouă muzee de artă din România Potrivit Biroului de presă al Accademia di Romania, operele expuse provin din nouă muzee de artă din România şi poartă semnătura următorilor artişti: Apcar Baltazar, Victor Brauner, Marius Bunescu, Ştefan Dimitrescu, Hans Eder, Marcel Jancu, Petre Iorgulescu Yor, Max Herman Maxy, Hans Mattis-Teutsch, Corneliu Michăilescu, Theodor Pallady, Jules Perahim, Alexandru Phoebus, Elena Popeea, Ştefan Popescu, Magdalena Rădulescu, Camil Ressu, Szolnay Sándor, Ion Theodorescu Sion, Francisc Şirato, Jean Al. Steriadi, Nicolae Tonitza, Ion Ţuculescu, Alexandru Ziffer. Patru mari teme ţes în filigran articularea spaţiului expoziţional: pathosul poetic al temelor sociale, utopiile identităţii, angoase şi vise urbane, sfârşitul călătoriei. Operele de artă din expoziţia "Culorile Avangardei. Arta în România între 1910-1950" sunt cuprinse şi comentate în catalogul bilingv (italian/englez) realizat cu această ocazie.