Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Educaţie și Cultură Cultură Curtea Palatului Cotroceni va fi deschisă publicului

Curtea Palatului Cotroceni va fi deschisă publicului

Galerie foto (2) Galerie foto (2) Cultură
Un articol de: Elena Gabriela Zamora - 04 Martie 2025

Curtea Palatului Cotroceni, unde se află biserica ctitorită de Şerban Cantacuzio, cu hramurile „Adormirea Maicii Dom­nului” (15 august) și „Sfinții Serghie și Vah” (7 octombrie), va fi deschisă publicului în această primăvară, „în aşa fel încât să poată să fie vizitată gratuit fără nici un fel de problemă”, a anunţat, într-o conferinţă de presă recentă, preşedintele interimar al României, Ilie Bolojan. Zona va fi integrată în Muzeul Cotroceni, „ceea ce reprezintă o chestiune de transparenţă şi de respect pentru cetăţeni”.

Biserica în stil brâncovenesc, ale cărei hramuri au fost alese în relaţie cu evenimente din viaţa personală a domnitorului Şerban Cantacuzino, ocupa poziţia centrală în ansamblul monahal al Mănăstirii Cotroceni, pe laturi ridicându-se palatul domnesc, casele egumeneşti (stăreţia), clopotniţa, chiliile, trapeza, cuhniile şi un paraclis, după cum se arată pe site-ul muzeulcotroceni.ro. În 1682, Şerban Cantacuzino a închinat Mănăstirea Cotroceni întregii comunităţi monastice de la Muntele Athos, stabilind ca egumenul să fie trimis de la Sfântul Munte, conform aceleiaşi surse. Şerban Cantacuzino a fost înmormântat în cripta din biserica de la Cotroceni, ulterior mănăstirea devenind o necropolă a Cantacuzinilor.

 

Citeşte mai multe despre:   Palatul Cotroceni  -   Biserica Palatului Cotroceni