Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Educaţie și Cultură Cultură Despre „Visul României Mari” şi sentimentul patriotic

Despre „Visul României Mari” şi sentimentul patriotic

Un articol de: Diac. Ioan-Aurelian Marinescu - 17 Apr, 2018

Numeroși elevi și profesori ai Colegiului Național „Aurel Vlaicu” din Capitală, împreună cu enoriași și clerici ai Parohiei „Sfântul Gheor­ghe”-Grivița, au participat zilele acestea la conferința „Visul României Mari”, susținută de scriitorul Mihai Neamțu și moderată de Ștefan Lepădatu. Inspirată de recenta apariție editorială a autorului, apărută sub același titlu, întâlnirea a început printr-un scurt cuvânt de mulțumire adresat de părintele Lică Lepădatu, parohul Bisericii „Sfântul Gheor­ghe”-Gri­­vița, dar și cu un moment muzical oferit de corul parohiei, care a interpretat cântece patriotice dedicate comemorării Marii Uniri. Mihai Neamțu a subliniat providențialitatea Marii Uniri pentru istoria poporului nostru, schițând totodată portretul ță­ranului român și al epocii în care miracolul istoric al unirii românilor a devenit realitate. „Țăranul nu este doar lucrătorul țarinei, ci este locuitorul unei țări. Eu m-am născut în Țara Oltului, alții vin din Țara Maramureșului, alții vin din Țara Loviștei. (...) Țăran însemna de fapt să fii cetățean într-un limbaj pe care astăzi noi l-am uitat pentru că am adoptat limbajul juridic al științelor occidentale”. Făcând referire la o altă lucrare proprie („Vârstele Iubirii”, 2016), scriitorul a evocat și povestea de iubire a doi tineri din clase sociale diametral opuse din timpul creării României Mari. „Misiunea pe care educația o are astăzi mai mult decât orice este aceea de a reînvia spiritul patriotic, pentru că suntem într-o criză de identitate morală, etnică și națională, suntem victimele erei globalizării și nu avem nici o șansă să rezistăm dacă nu ne regăsim identitatea. Ce ne lipsește cel mai mult sunt astfel de exerciții de admirație față de tot ceea ce are mai scump poporul nostru: limba, credința și spiritul românesc. Cred că prin astfel de activități, prin care comunitatea, Biserica și școala sunt alături, reușim să reaprindem candela vie a spiritului românesc”, a spus Florentina Constantinescu, directorul adjunct al Colegiului „Aurel Vlaicu”.