După 1989, „în loc să asistăm la o recuperare a patrimoniului, am asistat la un fenomen contrar“

Patrimoniul naţional se află în pericol din cauza degradării şi distrugerilor care sunt cauzate atât de lipsa fondurilor, cât şi de nerespectarea statutului acestor clădiri cu valoare istorică şi simbolică. O nouă campanie care are ca scop salvarea patrimoniului este şi cea lansată de Televiziunea Română şi intitulată „Restaurare“. Mai multe iniţiative, precum „Cartea neagră a patrimoniului“ sau raportul comisiei prezidenţiale pentru patrimoniul construit, situri istorice şi naturale, îşi propun să sensibilizeze opinia publică cu privire la distrugerile care au loc prin nepăsare sau cu vădită intenţie.

Televiziunea Română a lansat pe 20 septembrie Programul cultural „Restaurare“, realizat în parteneriat cu Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional, Oficiul Naţional al Monumentelor Istorice şi Fundaţia Art Production, program ce invită telespectatorii să contribuie la salvarea monumentelor.

Selectate cu ajutorul partenerilor naţionali şi locali, 30 de clădiri monumente istorice (palate, conace boiereşti, biserici, castele, situri arheologice de importanţă naţională) intră într-o competiţie în care publicul larg va decide care dintre ele va fi restaurat.

Timp de zece săptămâni, în fiecare duminică, Programul „Restaurare“ va prezenta câte trei monumente dintr-o zonă a ţării, iar cel care va primi, până vinerea următoare, cele mai multe voturi de la telespectatori să intre în finala campaniei. Aceasta va fi organizată pe 1 decembrie, când, prin votul direct al publicului, va fi ales monumentul care va primi fondurile pentru restaurare.

Responsabilii Proiectului „Restaurare“ sunt Georges Boisnard, manager de proiect, şi Ruxandra Ţuchel, directorul Departamentului Cultură din TVR. Aceştia au coordonat cele zece echipe de producători din TVR care au realizat fiecare episod.

Monumentele sunt prezentate publicului, cu istoria şi poveştile lor, şi, în fiecare episod, specialişti, arhitecţi specializaţi în restaurări sau arheologi vor analiza starea de degradare a fiecărui monument, conform TVR. Publicul este invitat să voteze prin SMS şi o parte din fonduri sunt direcţionate către monumentul câştigător din finală.

Primele finaliste: Bâtca Doamnei şi Calea ferată Anina-Oraviţa

Programul „Restaurare“ a fost lansat cu un talk-show cu titlu „Renovăm sau demolăm?“, o radiografie a patrimoniului românesc. Dezbaterea a fost urmată de primul episod al Programului „Restaurare“, cu primele trei monumente care au intrat în concurs: Conacul Marghiloman de la Buzău, bisericile de lemn din judeţul Vaslui şi Cetatea dacică de pe Bâtca Doamnei, judeţul Neamţ. Gazda talk-show-ului şi prezentatorul Programului „Restaurare“ este Cătălin Sava.

După prima săptămână a fost selectată şi prima finalistă a concursului, Cetatea dacică de pe Bâtca Doamnei.

Pe 27 septembrie, în cel de-al doilea episod al campaniei „Restaurare“, au fost prezentate trei monumente din zona Banat-Gorj, precum Sinagoga veche din Cetatea Timişoarei, Calea ferată Anina-Oraviţa şi Cula de la Şiacu-Gorj. În urma acestui episod, voturile telespectatorilor au desemnat calea ferată Anina-Oraviţa ca finalistă în concurs.

Acest monument complex a fost finalizat la 15 decembrie 1863 şi are lungimea de 33.4 kilometri, fiind construit la numai nouă ani după ce s-a dat în exploatare linia Gloggnitz şi Murzzuschlag din Austria, vestită prin problemele de construcţie ce au fost întâmpinate la traversarea Muntelui Semmering, conform Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române (SNCFR). Frumuseţea peisajului şi performanţa construcţiei l-a determinat pe baronul Schlagintweit să o compare cu linia de cale ferată a Semmeringului şi să încerce să facă cunoscut lumii această zonă sub denumirea de „Elveţia bănăţeană“.

Pe o lungime de 33.4 kilometri au fost construite 14 tuneluri cu o lungime de 2.084 de metri (tunelurile săpate în calcarul dur rezistă şi astăzi), 10 viaducte cu o lungime de 843 de metri, ziduri de sprijin ale versanţilor pe o lungime de 9.946 de metri şi tăieturi în munţi pe o lungime de 21.171 de metri. Traseul are trei tronsoane: Oraviţa-Maidan; Maidan-Gârlişte şi Gârlişte-Anina.

Pe porţiunea Oraviţa-Maidan sunt 6 viaducte, cel mai mare fiind Racoviţa, construit din caramidă, cu 11 deschideri, o înălţime de 26.5 metri şi o lungime de 125.8 metri.

Între Maidan şi Lisava sunt două viaducte dintre care cel de pe Valea Jitinului are 7 deschideri şi o lungime de 130.8 metri. Este cel mai mare viaduct construit pe întreaga linie, fiind remarcabil faptul că partea metalică a fost construită într-o zonă montană, fără macarale, în urmă cu 130 ani.

Printre cele 14 tuneluri aflate pe traseu, unele au şi nume precum Lisava, cu o lungime de 91 de metri, Maniel de 298 de metri, numit după inginerul arhitect Karl Maniel, etc. Aceste lucrări care au avut loc între anii 1860-1863 au necesitat un volum de muncă impresionant, având în vedere terenul accidentat, iar în acea vreme nu se inventase încă dinamita.

30 de monumente propuse pentru „Restaurare“

Al treilea episod al campaniei „Restaurare“ a prezentat monumente din zona Braşov-Sibiu - Biserica fortificată de la Dealu Frumos, Cetatea Făgăraşului şi Castelul (Primăria) de la Budila. Duminica viitoare vor fi prezentate monumentele selectate din zona Muntenia şi Nordul Olteniei, precum Palatul Cantacuzino de la Filipeşti Târg, din judeţul Prahova; Cetatea Poenari din judeţul Argeş şi Cinematograful de la Băile Govora din judeţul Vâlcea.

Din zona Hunedoara şi Caraş au fost selectate de către realizatorii TVR monumente precum Amfiteatrul de la Ulpia Traiana Sarmisegetusa din judeţul Hunedoara; Castelul Corvinilor de la Hudendoara şi Vila Elisabeta de la Băile Herculane. Din zona Constanţa şi Tulcea au fost selectate monumentele Edificiul roman cu mozaic din Constanţa, Cetatea romană de la Adamclisi, Constanţa, şi Cetatea Enisala din Tulcea.

Din zona de nord-centru a ţării au fost selectate Turnul medieval de la Ardud din judeţul Satu Mare, Topitoria de aur Logolda din Cavnic, judeţul Maramureş, Cetatea Sighişoarei - Turnul Cositorilor, Turnul Croitorilor şi Zidul de incintă. Pentru zona Alba, Oradea, Zalău au fost selectate Cetatea medievală de la Oradea, Cetatea Aiud şi Castrul roman de la Porolissum, judeţul Sălaj.

Pentru zona de nord a Moldovei sunt propuse pentru restaurare monumente precum Palatul lui Ştefan de la Hârlău, judeţul Iaşi, Curtea Domnească din Suceava şi Biserica de la Părhăuţi din judeţul Suceava. Ultimul episod al campaniei „Restaurare“ a TVR propune trei momunente din Bucureşti, precum Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan“, Observatorul Astronomic şi Curtea Veche.

Există o criză a monumentelor istorice

O dezbatere privind situaţia monumentelor istorice pornind de la raportul comisiei prezidenţiale pentru patrimoniul construit, situri istorice şi naturale, va avea loc săptămâna viitoare la Institutul Cultural Român (ICR).

Comisia prezidenţială creată în aprilie 2008 a avut ca misiuni elaborarea unui raport şi a unui Ghid referitor la patrimoniul construit şi siturile istorice şi naturale, a unei strategii pe termen mediu şi lung privind modalităţile de protejare şi promovare a patrimoniului cultural, precum şi identificarea unor măsuri care să asigure o mai bună coordonare şi implementare a politicilor prioritare în domeniu.

Dan Mohanu, unul dintre cei doi copreşedinţi ai comisiei, a subliniat că „Punctul de pornire a fost observaţia că există o criză a monumentelor istorice, (...) pornind de la constatarea simplă că, ieşiţi din comunism, în loc să asistăm la o revigorare a patrimoniului, o reevaluare, o recuperare, o reintrare a lui în drepturi, am asistat, dimpotrivă, la un fenomen contrar“, a precizat el, conform Agerpres.

Dan Mohanu, care este şi şeful catedrei de restaurare patrimoniu de la Universitatea Naţională de Arte, a spus că „patrimoniul trebuie văzut în ansamblul său, împreună cu întreaga zonă care îl înconjoară, un ansamblu care merge până la peisajul istoric. (...) Cum ar fi de pildă ctitoriile moldave, fără colinele împădurite ale Bucovinei? Sau cum ar fi Roşia Montană, un sit cu totul şi cu totul special, fără peisajul antropic din jurul său“.

„Cartea neagră a patrimoniului“

O campanie a Ministerului Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional privind salvarea patrimoniului s-a concretizat în „Cartea neagră a patrimoniului“. Acest volum a fost prezentat sub sloganul „Comunismul ne-a deturnat istoria. Noi o distrugem“ şi îşi propune să inventarieze distrugerile şi degradările patrimoniului naţional din România, după cum a spus ministrul Theodor Paleologu, reprezentând o adevărată „cronică a pierderilor culturale, totale şi parţiale, în mare măsură aparţinând patrimoniului bisericesc“. În cele 119 pagini, bogat ilustrate, volumul realizat de Ordinul Arhitecţilor din România (OAR), cu sprijinul Ministerului Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional (MCCPN), vorbeşte despre valori culturale de patrimoniu, dispărute sau degradate în perioada 1990-2009 a Bucureştiului, şi constituie subiectul unei serii de dezbateri, începute în luna iunie şi reluate în septembrie, evenimente înscrise în campania „Omul dărâmă locul“, iniţiată de MCCPN.