Emisiune filatelică despre făuritorii Marii Uniri

Romfilatelia a lansat ieri emisiunea de mărci poştale „Făuritori ai Marii Uniri” (II). Noua emisiune, pe elementele căreia sunt reproduse portretele unor patrioţi care s-au luptat pentru îndeplinirea idealului naţional, a fost lansată luni, în cadrul Sesiunii de comunicări ştiinţifice dedicate Cente­narului Marii Uniri, găzduită de Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”.
Lansarea noii emisiuni a fost organizată de Romfilatelia în parteneriat cu Academia Română şi Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, și se înscrie în programul Festivalului Capitalelor Centenare, precum şi al Festivalului Strada de C’Arte 2018, alături de Primăria Municipiului Bucureşti, Muzeul Naţional al Literaturii Române, Muzeul Municipiului Bucureşti şi Compania Naţională „Poşta Română”.

Pe timbrul cu valoarea nominală de 2 lei este ilustrat portretul lui Gheorghe Pop de Băsești (1835-1919), luptător pentru drepturile românilor din Transilvania, care și-a dedicat întreaga viață idealului național. A intrat în mișcarea românilor din Transilvania încă din 1866, când a participat la manifestațiile organizate de ASTRA la Sibiu, pentru trezirea conștiinței naționale. Începând din 1872, timp de nouă ani, a fost deputat în Parlamentul de la Budapesta, unde s-a remarcat pentru susținerea intereselor culturale și politice ale ardelenilor. A fost unul dintre liderii mișcării memorandiste (1892-1894), care cerea autonomia Transilvaniei și drepturi suplimentare pentru națiunea română în Austro-Ungaria. Auto­ritățile maghiare l-au arestat în urma procesului de la Cluj (1894), însă nu s-a lăsat intimidat. A fost un patriot înfocat până la moarte, iar în semn de respect a fost desemnat președinte al Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918.

Pe timbrul cu valoarea nominală de 5 lei este redat portretul lui Alexandru Vaida-Voevod (1872-1950). A susținut cauza națională în calitate de ziarist și de organizator al unor proteste față de politica antiromânească promovată de guvernul maghiar. Din 1906 și până în 1918 a fost deputat în Parlamentul de la Budapesta, remarcându-se pentru combativitatea sa în problema națională. În octombrie 1918, a citit în Parlamentul de la Budapesta declarația prin care națiunea română se declara „liberă de orice înrâurire străină”. A participat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia și s-a numărat printre cei patru delegați care au înmânat Regelui Ferdinand I, spre ratificare, Rezoluția Unirii.

Portretul lui Iancu Flondor (1865-1924), lider unionist din Bucovina și artizanul Unirii acestei provincii cu Patria Mamă, este ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 8,50 lei. În timpul Primului Război Mondial a refuzat să se refugieze în România, fiind nevoit să se confrunte atât cu autoritățile imperiale, cât și cu naționaliștii ucraineni. În toamna anului 1918, Flondor a cerut guvernatorului austriac al Bucovinei să predea puterea românilor și, în fața refuzului acestuia, a convocat un Congres General al Bucovinei, alcătuit din toate naționalitățile regiunii. Avându-l președinte pe Iancu Flondor, Congresul a votat, în unanimitate, în ședința din 28 noiembrie 1918, moțiunea Unirii cu Regatul României.

Timbrul cu valoarea nominală de 11,50 lei este ilustrat cu portretul lui Take Ionescu (1858-1922), unul dintre cei mai apreciați oratori din politica românească, liberal și conservator deopotrivă, cu un rol determinant în realizarea Marii Uniri din 1918. A militat pentru ali­anța României cu Antanta în Primul Război Mondial, iar în decembrie 1916 a intrat în guvernul de refugiu de la Iași. Îngrijorat de perspectiva unei păci umilitoare cu germanii, în 1918 a plecat la Paris, unde a adus servicii însemnate cauzei națio­nale, în calitate de preșe­dinte al Consiliului Național pentru Unitatea Românilor.

Colița nedantelată a emisiunii este ilustrată cu o imagine a Reginei Maria (1875-1938), în veșminte de încoronare (15 octombrie 1922), alături de portretele lui Miron Cristea (1868-1939), Iuliu Hossu (1885-1970), Vasile Lucaciu (1852-1922), Vasile Goldiș (1862-1934), Ștefan Cicio-Pop (1865-1934), Valeriu-Traian Frențiu (1875-1952), Iuliu Maniu (1873-1953) și Ion I.C. Brătianu (1864-1927). Pe timbrul coliței, cu valoarea nominală de 19 lei, este reprodusă stema de stat a României Întregite.