Eveniment pentru protejarea patrimoniului

Un spaţiu medieval de excepţie, Palatul Cotroceni, şi o temă în deplină consonanţă cu acest loc, „Patrimoniu redescoperit: rolul proprietarilor de case şi conace în conservarea şi valorificarea patrimoniului construit”, au fost ingredientele principale din cadrul evenimentului desfăşurat săptămâna trecută și organizat de Muzeul Naţional Cotroceni, cu sprijinul Departamentului Cultură, Culte şi Centenar din cadrul Administraţiei Prezidenţiale, în colaborare cu Asociaţia ARCHÉ. Evenimentul i-a pus în legătură pe proprietarii de spaţii de patrimoniu.

Acest eveniment de început de an a marcat şi împlinirea a 25 de ani de la înfiinţarea Muzeului Naţional Cotroceni: „Cercetarea şi valorificarea patrimoniului este una dintre principalele funcţii ale unui muzeu, iar în cei 25 de ani de existenţă, Muzeul Naţional Cotroceni, care îşi desfăşoară activitatea într-o clădire monument istoric, a avut ca principal obiectiv punerea în valoare a patrimoniului propriu, dar şi a patrimoniului mobil provenit din colecţiile unor muzee şi instituţii colaboratoare, în cadrul nenumăratelor expoziţii temporare de excepţie”, au precizat organizatorii în comunicatul de presă. Subiectul este serios, fiindcă în România se păstrează astăzi în jur de 1.000 de foste reşedinţe extraurbane ale elitelor locale, datând din secolul al XVI-lea până în prima jumătate a secolului al XX-lea, cărora li se adaugă alte numeroase reşedinţe dispărute de-a lungul timpului, dar ale căror imagini şi istorie se păstrează încă.

La dezbaterea găzduită de Muzeul Cotroceni au participat proprietarii de case şi conace care au povestit cum au reuşit să conserve patrimoniul construit. Ei au vorbit şi despre problemele şi dificultăţile pe care le-au întâmpinat în restaurarea acestor clădiri. „Au urmărit să tragă nişte concluzii pozitive legate de experienţa proprietarilor de clădiri de patrimoniu care au reuşit, în ciuda tuturor greutăţilor, să recupereze aceste locuri minunate, şi desigur că au fost semnalate atât realizările, cât şi problemele cu care s-au confruntat. Intenţionăm să organizăm o a doua discuţie în care să încercăm să identificăm nişte propuneri concrete, având ca parteneri de discuţie, aşa cum aţi văzut, şi Ministerul Culturii, şi diverse asociaţii neguvernamentale din domeniu, şi, nu în ultimul rând, asociaţii profesionale. Aceste locuri reprezintă motorul de dezvoltare a unor zone care altfel ar fi rămas necunoscute, că sunt fie prin retrocedare, fie prin achiziţionare - nişte locuri care funcţionează şi economic, şi pun în valoare şi cultura locală. Această combinaţie nu poate să dea greş şi, cum se spunea mai devreme în dezbatere, atâta vreme cât avem bani pentru auto­străzi şi şosele asfaltate, toate drumurile astea trebuie să ducă undeva şi acest «undeva» înseamnă de fapt un loc de cultură, un loc emblematic, de fapt ceea ce înaintaşii noştri au creat şi noi suntem datori să păstrăm”, a declarat Irina Iamandescu, moderatorul întâlnirii.

De asemenea, a avut loc şi vernisajul expoziţiei de fotografie „Monumente uitate: castele şi conace revitalizate”, care poate fi vizitată până pe 31 ianuarie 2016, între orele 9.30 și 17.00.
Povestea traseului prin care s-a ajuns la organizarea acestui eveniment cultural, şi implicit a motivaţiilor sale, a fost spusă de coordonatorul proiectului, Raluca Bărbulescu: „Expoziţia din această seară a venit ca un răspuns al unei necesităţi observate din munca de inventariere în teren făcută din anul 2008 până în anul 2014, în care întâlnirile cu proprietarii ne-au tras un semnal de alarmă că foarte mulţi dintre aceştia nu ştiu cum să abordeze problema restaurării castelelor şi conacelor din România. Ca atare, am decis să îi ajutăm cumva, să vorbim cu proprietari care au reuşit să revitalizeze într-un fel clădirile pe care le deţin. Expoziţia are planşe şi desene din toate zonele, din toate regiunile istorice ale României, Ardealul privit în înţelegerea contemporană,Ţara Românească, Moldova, de fapt este şi organizată expoziţia pe regiuni. Am încercat să adunăm, în limita în care s-a putut, cât mai multe exemple”.