Evenimente dedicate Zilei Culturii Naţionale

Ziua de 15 ianuarie a fost sărbătorită la Timişoara printr-un program cultural, ce a avut loc la filiala locală a Academiei Române din Timişoara. La eveniment a participat şi Înaltpreasfinţitul Părinte Ioan, Arhiepiscopul Timişoarei şi Mitropolitul Banatului, care a susţinut referatul intitulat „Cultura, candela neamului“.

Cu prilejul Zilei Culturii Naţionale, la Timişoara s-au desfăşurat mai multe manifestări culturale şi ştiinţifice dedicate Luceafărului poeziei româneşti, Mihai Eminescu. Cel mai important eveniment a avut loc la Academia Română din Timişoara şi a întrunit oameni de cultură, publicişti, scriitori, profesori universitari, cercetători, clerici, studenţi, dar şi numeroşi timişoreni.

În deschidere evenimentului, academicianul Ion Păun Otiman, preşedintele Academiei Române, filiala Timişoara, a rostit un cuvânt în care a evidenţiat importanţa Zilei Culturii Naţionale pentru noi românii. „În urmă cu cinci ani, Academia Română a considerat că este important ca România să dedice o zi culturii naţionale. Ziua de 15 ianuarie trebuie să reflecte şi să traseze câteva din direcţiile importante ale traiectoriei culturii româneşti. Aşa cum spunea Mircea Eliade în anul 1953, «Europa ne-a lăsat în afara liniilor mari de cultură europeană. Şi pune întrebarea: Dacă Europa ne va lăsa în continuare în afara acestor linii nu va rămâne şi Europa în afara acestora? De acest răspuns pe care îl va da România şi Europa va depinde destinul culturii române şi europene». Cred că este nevoie să accelerăm fenomenul cultural şi să ne gândim la perioada cea mai fertilă a culturii româneşti, deceniile între cele două războaie mondiale, care de fapt au adus cultura română la treptele pe care le cunoaştem“, a precizat academicianul Ion Păun Otiman. 

„Cultura, candela neamului“

Un moment important al întâlnirii l-a constituit susţinerea referatului dedicat culturii româneşti de către Înaltpresfinţitul Părinte Ioan, cu tema „Cultura, candela neamului“. „Identitatea naţională se păstrează prin cultură, cultura fiind ogorul, unde cresc florile unui neam. Cultura română este supusă efectului globalizării şi în loc să fie în progres, mai mult asimilează curente şi idei din exterior. Avem de-a face cu o agresiune culturală externă, care nu întotdeauna este şi de calitate, şi nu promovează idei de înaltă ţinută morală. Se pune întrebarea: Până unde o cultură poate primi şi elemente din exteriorul său? Dacă nu vom reactiva izvoarele culturii româneşti, riscăm să devenim doar o populaţie, care trăieşte în sud-estul Europei. Marile bătălii nu s-au dat pe câmpurile de luptă, ci în conştiinţa unui om şi a unei naţiuni. Cultura este mintea unui neam. Avem ca naţie atâta minte câtă cultură avem. În spaţiul mental al unui neam se plămădeşte viitorul lui. În cultură se ascund marile taine ale unui neam“, a specificat IPS Ioan, Mitropolitul Banatului. 

Dimensiunea culturii române are o amplitudine cosmică

De asemenea, Înaltpreasfinţia Sa a mai precizat: „Dimensiunea culturii române are o amplitudine cosmică, şi aceasta a dovedit-o însuşi ţăranul român. Taina neamului nostru este sfântă, deoarece creştinismul a sfinţit mintea şi cultura neamului nostru. O parte din taina lui este tezaurizată în cultura noastră românească. Avem datoria morală de a păstra acest tezaur pentru că face parte din tezaurul universal al culturii. Cultura română este şi ea o stea din constelaţia culturii universale. La noi a fost un izvor de cultură care s-a revărsat ca un râu peste spaţiul european. Dimensiunea culturii române are o amplitudine cosmică, şi aceasta a dovedit-o însuşi ţăranul roman. El şi-a construit casă cu pridvor, din care nu s-a exclus din comuniunea luceafărului sau a carului mare. El a fost permanent în dialog cu lumina din univers. El întreba stelele când să pună plugul în brazdă şi când să arunce viaţa sub brazdă. Prin mâna ţăranului român Dumnezeu Şi-a continuat actul de creaţie şi a revărsat pe mai departe darul vieţii. Eminescu merge pe urmele înaintaşilor săi şi continuă acest dialog cu astrele din albastrul infinit al cerului. Pentru el luceafărul este blând, este personajul astral alături de care poartă un dialog, ca între doi vecini, şi astfel îl integrează pe român în universalitate. Cultura română nu este un adaos la cultura universală, ci este parte integrantă păstrând în ea marile adevăruri, de unde am venit şi spre ce spaţii siderale ne îndreptăm“.

În continuare au fost prezentate comunicări interesante ale unor cercetători profesori universitari din Timişoara. În referatul susţinut, profesorul Iosif Cheie Pantea, de la Universitatea de Vest din Timişoara, a vorbit publicului prezent despre valoarea operei lui Eminescu şi cum devine ea catalizatoare pentru cultura română. „Opera poetului Mihai Eminescu exprimă integral sufletul românesc. Scriitorul Mircea Eliade avertiza: «Cât va exista, undeva prin lume, un singur exemplar din poeziile lui Eminescu, identitatea neamului nostru este salvată». Opera lui Eminesu nu este ceva încremenit, ci a fost un factor catalizator pentru cultura românescă până în ziua de azi şi va continua şi în viitor. Eminescu ne-a dezmărginit sufletul, orizontul, şi în felul acesta ne-a racordat la marile valori ale spiritului uman, ale culturii universale.“

Alături de Înaltpreasfinţitul Părinte Ioan au luat parte la frumoasa manifestare culturală şi pr. Ionel Popescu, vicar eparhial, pr. Zaharia Pereş, consilier cultural, şi arhim. Simeon Stana, exarhul mănăstirilor din cuprinsul Arhiepiscopiei Timişoarei. (Diac. Marius Mircia, Valentin Birău)