La Casa Hermes din Piaţa Mică a municipiului Sibiu are loc, azi, vernisajul expoziţiei „Ada Kaleh. Insula din suflet“, rezultat al colaborării inter-instituţionale şi a cercetărilor de arhive şi de colecţie, realizate de muzeografii Complexului Naţional Muzeal ASTRA Sibiu şi cei ai Muzeului Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti.
Aspecte fascinante ale vieţii pe insulă sunt ilustrate prin artefacte, fotografii, cărţi poştale şi ilustrate provenite mai cu seamă din arhivele personale ale foştilor insulari, dar şi din colecţiile Muzeului de Etnografie Universală „Franz Binder“ şi ale Muzeului Naţional al Ţăranului Român. Expoziţia aduce în faţa publicului aspecte ce întregesc un tablou istoric, etnografic, antropologic şi cultural al unui spaţiu pe cale să devină mit. La vernisaj este prezentă şi o delegaţie din localitatea Sviniţa, judeţul Mehedinţi, de teritoriul căruia aparţinea, în trecut, insula Ada Kaleh, şi unde s-au stabilit mulţi dintre foştii insulari, conform unui comunicat transmis de biroul de presă la CNM ASTRA. Zona este cunoscută pentru smochinii proveniţi din Ada Kaleh şi aclimatizaţi la Sviniţa, unde anual are loc un Festival al Smochinelor, aflat în acest an la a 15-a ediţie. Alături de comunităţile rurale din judeţele Bihor şi Călăraşi, reprezentanţii judeţului Mehedinţi sunt invitaţi speciali ai Festivalului Naţional al Tradiţiilor Populare, ce se va desfăşura în perioada 9-11 august 2013 în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului.
Scurt istoric al insulei Ada Kaleh
Ada Kaleh („Insula Fortăreaţă“ în limba turcă) a fost o insulă pe Dunăre, acoperită în 1970 de apele lacului de acumulare al hidrocentralei Porţile de Fier I. Insula se găsea la circa 3 kilometri în aval de Orşova şi avea o dimensiune de circa 1,7 kilometri lungime şi circa 500 metri lăţime. A fost locuită încă din antichitate. În conflictul dintre imperiul habsburgic şi cel otoman, Ada Kaleh a avut o importanţă deosebită datorită poziţiei sale strategice. În anul 1689 armata austriacă a construit pe insulă o fortăreaţă de apărare împotriva Imperiului Otoman. În următoarele decenii, stăpânirea asupra insulei Ada Kaleh s-a schimbat de mai multe ori între Austria şi Imperiul Otoman. În urma Tratatului de Pace de la Belgrad din 1739, insula a rămas permanent turcilor, cu scurte întreruperi temporare în favoarea austriecilor între anii 1789-1791. În anul 1920, Ada-Kaleh a devenit teritoriu românesc. Majoritatea populaţiei insulei era de origine turcă. Înaintea creării lacului de acumulare de la Porţile de Fier, principalele obiective istorice de pe insulă au fost demolate. Încercarea reclădirii lor în aval, pe insula Şimian, în anii următori, a fost însă fără succes, majoritatea locuitorilor preferând să se mute în alte regiuni ale României sau să emigreze în Turcia, conform comunicatului transmis de CNM ASTRA.