Încă mai puteţi vizita o expoziţie de excepţie găzduită de galeria Galateca, în localul Bibliotecii Centrale Universitare. Este o expoziţie inspirată de tradiţie şi care ne arată că într-o lume secularizată şi tendinţe nihiliste mai există încă oaze din care poate să ţâşnească izvorul unei mult dorite regenerări. Expoziţia de faţă deschisă până la 20 august se axează pe recuperarea simbolisticii vestmântului popular, mai precis a iei, aşa cum a fost aceasta ţesută şi cinstită de-a lungul timpului. Veţi vedea în expoziţie o sumedenie de ii, una mai frumoasă decât alta, ceea ce demonstrează că portul popular poate rivaliza fără nici o problemă cu ceea ce oferă cele mai sofisticate case de modă.
Ia a fost purtată cu mult drag şi mândrie de însăşi regina Maria, aşa cum se poate vedea şi în această expoziţie unde sunt înfăţişate multe fotografii cu regina noastră îmbrăcată în costum ţărănesc. Ia are o istorie îndelungată, plecând din cultura Cucuteni şi dusă până în contemporaneitate. Şi acum sunt ţărănci adevărate în România care ţes ii şi le dăruiesc familiilor lor. Dintr-o familie românească în care se oglindeşte matricea rurală nu poate lipsi ia ca piesă de vestimentaţie, dar în egală măsură şi ca obiect decorativ prin sine însuşi.
În expoziţie veţi mai putea admira şi o suită de 200 de fotografii din colecţia antroplogului britanic Beryl de Zoete din perioada interbelică, consacrate aceluiaşi veşmânt. Într-o simbologie profundă, ia nu este o simplă ţesătură, ci, odată îmbrăcată de femeie, o transfigurează pe aceasta. Puritatea şi mândria femeii sunt astfel puse deplin în evidenţă. Între ii şi iele nu există doar o simplă înrudire fonetică. Ielele, măiastrele, sunt făpturile care poartă ia prototipală prin care capătă un farmec răpitor şi sucesc minţile oamenilor. Nici o piesă din veşmântul popular nu este de altminteri lipsită de o asemenea puternică încărcătură simbolică, ceea ce face ca tot cosmosul să fie pus în mişcare. Nu întâmplător expoziţia de faţă a fost deschisă chiar de Sânziene pentru a semnifica perfecta comunicare între nivelele universului. Astfel acum, în Bucureşti, o simeză a devenit un spaţiu unde vizitatorii se pot întâlni cu nişte origini pe care le credeau uitate. Devenim conştienţi de faptul că lumea are anumite dimensiuni graţie cărora viaţa noastră, de zi cu zi, iese din platitudine. Expoziţia este intitulată chiar „Măiastra“ şi este organizată cu sprijinul MŢR. (Dan Stanca)