La Biblioteca Academiei Române a avut loc, zilele acestea, lansarea ultimei ediții în limba română a volumului „Cartea neagră a comunismului. Crime, teroare, represiune”, coordonat de istoricul francez
Expoziție-omagiu, „30 de ani şi o zi - revoluţia tinerilor“
Muzeul Naţional Cotroceni găzduiește, până în 2 februarie 2020, expoziția „30 de ani şi o zi - revoluţia tinerilor“, un omagiu adus eroilor martiri care şi-au jertfit viaţa pentru libertate şi democraţie. Aceasta reprezintă „un semn de recunoaştere pentru aceşti martiri care ne-au redat libertatea, care s-au sacrificat pentru ca noi să putem vorbi şi trăi liber“, a spus Liviu Jicman, directorul general al instituției muzeale.
Expoziția „30 de ani şi o zi - revoluţia tinerilor“, vernisată joia trecută, este dedicată celor care şi-au jertfit viaţa, foarte mulți tineri, luptând pentru libertate şi democraţie. Astfel, s-a marcat trecerea a 30 de ani de la prăbuşirea regimului comunist în România.
Organizată de Muzeul Naţional Cotroceni, în parteneriat cu Agerpres, Institutul Goethe, Centrul Ceh şi Programul de master „Istoria comunismului în România“ din cadrul Facultăţii de Istorie a Universităţii Bucureşti, expoziția cuprinde fotografii unice, fiecare având povestea ei, iar câteva dintre acestea au fost realizate chiar de către fotoreporterul agenției de știri, Sorin Lupşa, după cum a subliniat directorul general adjunct al Agerpres, Cristina Mihaela Tatu. „Noi avem de la Revoluţie aproximativ 3.000 de fotografii, 3.000 de imagini, pe care vrem să le păstrăm şi să le aducem în atenţia tuturor. Dintre acestea, aproximativ 250 sunt scanate. (...) O fotografie face cât o mie de cuvinte. Depinde foarte mult cum priveşte fiecare o fotografie şi este important cu ce rămâne“, a precizat Tatu.
Coordonatorul Programului de master „Istoria comunismului în România“ de la Facultatea de Istorie a Universităţii Bucureşti, Matei Gheboianu, a evidențiat importanța marcării evenimentelor derulate în urmă cu 30 de ani, mai ales pentru tineri: „Pentru ei poate că este important ca momentul Decembrie 1989 să fie o aniversare a ceea ce a însemnat începutul libertăţii, pentru că, dacă ne uităm în trecut, vedem foarte bine că libertatea şi democraţia, ceea ce strigau mulţi în Decembrie 1989, sunt lucruri care se obţin foarte greu şi se menţin poate şi mai greu. (...) Tinerii trebuie să înveţe, să conştientizeze faptul că democraţia şi libertatea se păstrează poate mult mai greu decât alte, să zicem, simboluri“.
Și preşedintele Asociaţiei „21 Decembrie”, Doru Mărieş, a transmis tinerilor să nu uite niciodată că mulţi dintre cei care s-au sacrificat în Decembrie 1989, pentru ca ei să crească în libertate, aveau vârsta lor și, totodată, şi-a exprimat speranţa că expoziţia va fi vizitată de cât mai multă lume, pentru a afla „ce s-a întâmplat atunci“.
În cadrul aceluiași eveniment a avut loc conferința cu participare internațională, intitulată „30 de ani și o zi. Memoria și istoria Revoluției din 1989 în societatea de astăzi”, în cadrul căreia au fost dezbătute temele: Memoria şi istoria prăbuşirii regimurilor comuniste din ţările din Centrul şi Estul Europei; Istoria şi memoria regimului comunist în programa şcolară actuală; Comunismul rezidual în societatea actuală: cauze şi consecinţe.