Mihai Demetriade, cunoscut istoric și cercetător în cadrul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), va lansa vineri, 22 noiembrie 2024, la Iași, volumul „Țara unui singur om. O
Expoziţie Virgil Scripcariu la Galeria „AnnArt”
Până în 16 ianuarie 2015, bucureştenii pot admira, la Galeria „AnnArt”, 11 lucrări în bronz şi una în lemn, alături de o serie de desene în peniţă, semnate de Virgil Scripcariu, unul dintre cei mai originali și promițători sculptori români contemporani.
Lucrările artistului se găsesc în importante colecţii private şi în multe spaţii de mare reputaţie ale scenei internaţionale de artă: Bienala de Arhitectură de la Veneţia, curtea Muzeului Regal de Artă din Bruxelles, în faţa Bisericii Anglicane, la Hilltown House, Irlanda. În România, multe lucrări ale sale se găsesc în spaţiul public, precum Arca lui Noe în scuarul verde de la Cărtureşti.
„Titlul «Supermam» este o provocare adresată privitorului. Nu este ceea ce se poate crede la prima vedere. Prezenţa feminină este într-un mod mai degrabă inefabil, uneori ascuns, uneori deviat. Este o prezenţă care trebuie căutată. Formele din această expoziţie reprezintă o etapă nouă în creaţia artistului. Evident, ele sunt rodul unei meditaţii pe marginea sculpturii, a unui univers de forme oarecum simple care se cer privite. E o meditaţie foarte serioasă, la nivelul unei cercetări, pe marginea formelor şi cred că aici se vede foarte bine că Virgil Scripcariu a fost unul dintre studenţii favoriţi ai lui Vasile Gorduz. De asemenea, în cariera unui artist se întâmplă foarte rar ca opera şi viaţa să fie în armonie - aşa cum se întâmplă la Virgil Scripcariu -, dar când se întâmplă, aş putea spune că e un moment de graţie”, este de părere prof. univ. dr. Ruxandra Demetrescu de la Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti.
„Dedic această expoziţie soţiei mele”
Potrivit Dianei Ursan, curator la Galeria „AnnArt”, fiinţele „Supermam” emană multă energie vitală şi sensibilitate, care declanșează aceleaşi stări în cel ce le priveşte, printr-o afinitate, un transfer specific ce se produce între artă şi publicul său. Purtătoare de mesaje profunde, sculptura lui Scripcariu vorbeşte despre potenţialităţi, despre potenţialul creator şi făuritor cuprins în om, fie el bărbat sau femeie, despre potenţialul vizualului şi despre cel al materialului. Despre posibilităţile infinite cuibărite în chipul rotund al lui Adam şi în pântecele rotund al mamei, despre viața plină de mister către care se înalţă şi se întinde plin de curaj, copilul. „«Supermam» este, în primul rând, Adriana, soţia mea, şi spun asta pentru că în ultimii 13 ani, mai mult de jumătate din această perioadă, a avut un prunc în braţe, şi starea aceasta şi relaţia specială pe care a avut-o cu pruncul este absolut magică. Sper ca şi alte mame să se regăsească în această relaţie. Cred că, de fapt, toţi copiii îşi văd mamele, cel puţin până la o vârstă, ca nişte super-eroine sau ca o divinitate. Dedic această expoziţie soţiei mele. Familia a fost fermentul acestor căutări şi nu prea ar fi putut să iasă această expoziţie fără ei, fără noi împreună”, a spusVirgil Scripcariu.