Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Educaţie și Cultură Cultură Filme istorice şi şcoală de vară în Cetatea Râşnov

Filme istorice şi şcoală de vară în Cetatea Râşnov

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Cultură
Un articol de: Oana Rusu - 27 Iulie 2014

Peste 40 de producţii de filme, 10 evenimente speciale - expoziţii şi un târg de carte, prelegeri şi dezbateri, la Cinematograful „Amza Pellea“, Grădina Cetăţii, Cetatea din Râşnov, precum şi peste 40 de invitaţi speciali, istorici, regizori, diplomaţi, jurnalişti, producători - sunt programate pentru cea de a VI-a ediţie a Festivalului de Film Istoric de la Râşnov.

Festivalul de Film Istoric de la Râşnov va avea loc în perioada 1-10 august şi sunt aşteptaţi să participe peste 12.000 de vizitatori. Festivalul este organizat în Cetatea Râşnov şi la Cinematograful „Amza Pellea“, fiind unicul eveniment de profil din sud-estul Europei, a declarat primarul oraşului Râşnov, Adrian Veştea, care a precizat că festivalul a primit în anul 2012 certificarea „Eveniment Responsabil“.

„Este un eveniment cultural care a crescut continuu, de la ediţia de început, anul 2009. Cred că ar trebui să-i acordăm mult mai multe zile pentru desfăşurare, pentru că există foarte multe persoane, începând de la producători, critici de film, regizori care doresc să vină la acest festival. Râşnovul se identifică cu istoria cinematografiei româneşti, aici fiind locul în care s-au filmat o mare parte din filmele cu tematică istorică ale cinematografiei româneşti. Acest festival de film contribuie an de an la impunerea oraşului Râşnov drept capitală a filmului istoric în România“, a precizat primarul Râşnovului, Adrian Veştea, conform Agerpres.

La rândul lui, istoricul Nicolae Pepene, care s-a implicat în organizarea festivalului încă de la prima ediţie, a afirmat că festivalul a ajuns la un nivel „la care nu a visat niciodată“.

„Stabilirea tematicii festivalului, de care personal m-am ocupat, nu a fost deloc grea pentru că anul acesta se împlinesc 100 de ani de la declanşarea Primului Război Mondial şi 25 de ani de mai multă sau mai puţină democraţie în România“, a subliniat Nicolae Pepene.

Cele peste 40 de producţii cinematografice vor fi prezentate pe trei teme importante: „Primul Război Mondial“, „Anul 1989“ şi „Producţii noi“. În Cetatea Râşnov vor mai fi organizate expoziţiile „Corneliu Coposu, un învingător“, „Centenarul Marelui Război 1914-1918“ şi „Transnistria, temniţa limbii române“. Bugetul festivalului este de 40.000 de euro, din care 10.000 de euro de la bugetul local al oraşului.

Şcoala de vară

Iniţiatorii festivalului - Primăria Râşnov, Institutul European pentru Itinerare Culturale şi Asociaţia Mioritics organizează o şcoală de vară pentru studenţii şi masteranzii pasionaţi de istorie. Această activitate se realizează în colaborare cu revista „Astra“, editată de Biblioteca Judeţeană din Braşov, revistă ce continuă misiunea Asociaţiunii Transilvane pentru Literatura şi Cultura Poporului Român (1861) şi al cărei prim număr a apărut la Braşov în anul 1968. Partenerii şcolii de vară sunt: Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, Institutul Cultural Român, Institutul Român de Istorie Recentă şi Fundaţia Calea Victoriei.

Pe 1 august prezintă: Liviu Jicman (Institutul Cultural Roman) şi Nicolae Pepene (Muzeul Judeţean de Istorie Braşov) - sesiune introductivă; Ioan Aurel Pop (Universitatea „Babeş-Bolyai“) - „Spiritualitatea românească între Occidentul latin şi Orientul bizantin“. Pe 2 august: Georgeta Filitti (istoric) - „Marele Război, sfârşitul Belle Époque“; Adrian Cioroianu (Universitatea Bucureşti) şi Petre Otu (Institutul pentru Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară) - „Marele Război. O generaţie pierdută“. Pe 3 august prezintă: Horia Şerbănescu (istoric militar) - „Inovaţiile tehnologice ale Marelui Război“, Theodor Paleologu (eseist şi diplomat) - „Roata roşie de Aleksandr Soljeniţîn“, Adrian Cioroianu (Universitatea Bucureşti) - „Corneliu Coposu“. În 4 august participă: Cosmin Budeancă (Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc) - „Memoria unei revoluţii“, Laurenţiu Damian (Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică) - „Faptele istorice - De la idee la film documentar“. În data de 5 august participă: Bogdan Hrib (jurnalist, editor) - „Fotografie şi război“, Sergiu Celac (ambasador), Alexandru Grumaz (general în rezervă), Mihai Croitor (Universitatea „Babeş-Bolyai“) - „Evenimentele din Piaţa Tiananmen: origini şi evoluţii“, Virgiliu Mărgineanu (preşedinte al Festivalului de Film CRONOGRAF) - „Situaţia actuală a cinematografiei basarabene“.

Pe 6 august participă Vasile Dâncu (sociolog) - „Nostalgia comunismului“ şi Ion Caramitru (actor) - „Rezistenţa prin cultură“. În 7 august sunt invitaţi: Sever Voinescu (jurnalist, diplomat) - „Ronald Reagan, omul potrivit la locul potrivit, la timpul potrivit“, Iulian Fota (consilier prezidenţial, Departamentul Securitate Naţională), Sorin Ducaru (diplomat, asistent al secretarului general NATO pentru riscuri de securitate emergente), Dan Dungaciu (Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei României) - „Sfârşitul vacanţei. Către o nouă ordine internaţională?“. În 8 august sunt prezenţi: Radu Filipescu (disident anticomunist) - „Disidenţa, opoziţie, revoluţie?“; Ioan Gyuri Pascu (artist) - „Rezistenţa prin umor în spatele Cortinei de Fier“, Bogdan Olteanu (Banca Naţională), Ionuţ Dumitru (economist) - „Falimentul economic al socialismului“. În 9 august sunt prezenţi: Liviu Tofan (Institutul Român pentru Istorie Recentă) - „Radio Europa Liberă - factor esenţial al prăbuşirii comunismului“; Jan Gabor (ambasador Slovacia) şi Jií Šitler (ambasador Republica Cehă) - „Experimentul Cehoslovacia“, Jan Rydel (European Network Remembrance and Solidarity) - „Solidarno“.