La Biblioteca Academiei Române a avut loc, zilele acestea, lansarea ultimei ediții în limba română a volumului „Cartea neagră a comunismului. Crime, teroare, represiune”, coordonat de istoricul francez
Icoane încondeiate pe ouă după vechi izvoade transilvănene
În apropierea Sfintelor Paști, Muzeul Național al Țăranului Român (MNŢR) organizează expoziţia „De rândul Paștilor - icoane încondeiate pe ouă de struț după vechi izvoade transilvănene”, în Sala „Tancred Bănăţeanu”. Icoanele folosite ca sursă de inspirație de către Mariana Andone-Rotaru se află în spaţiul expozițional și, astfel, creează o conexiune între exponate, privitorul înțelegând mai bine școala tematică în care se încadrează icoana și felul în care toate elementele dintr-o icoană și-au găsit loc pe suprafața circulară a oului.
Expoziția cuprinde 60 de icoane încondeiate pe ouă de struț în asociere tematică cu icoane pictate pe sticlă din colecțiile MNŢR şi ale Muzeului de Etnografie Braşov. Sunt câteva ouă pe care vedem reprezentate momente specifice perioadei pascale, de la Cina cea de Taină și Răstignirea la Învierea Domnului.
Arheologul și muzeograful Mariana Andone-Rotaru pune în valoare tot ceea ce este vechi, frumos și atins de patina timpului. S-a străduit să reinterpreteze pe ouăle de struț icoanele pictate cândva pe sticlă în Transilvania, ținând cont de canoanele iconografice și de rigorile tehnicii de încondeiere. Acest gând i-a venit în perioada pandemiei, pentru a-și ocupa timpul cu un meșteșug drag sufletului, încondeiatul. Mariana Andone-Rotaru afirmă că, pentru realizarea acestor icoane inedite, a apelat la „piesele de patrimoniu din următoarele centre de producție: Nicula, așa-numitele de Iernuțeni, Șcheii Brașovului, Făgăraș/Țara Oltului, Savu Moga, Matei Țâmforea, Petru Tămaș, Ana Deji”. Ea explică faptul că „pentru fiecare izvod am selectat cu grijă oul potrivit, iar desenul a fost realizat cu ceară de albine topită cu ajutorul unui condei tradițional, numit chișiță. În cele mai multe cazuri, circumferința ovoidală a fost împărțită în două suprafețe, tema iconografică fiind încadrată pe una dintre acestea. Chenarul de pe izvod (brâu cu motivul frânghiei răsucite - Nicula, brâu cu flori - Șcheii Brașovului sau motive geometrice redate cu aur - Țara Făgărașului) închide compoziția, având rol de delimitare a spațiului sacru de cel profan”.
Expoziţia va putea fi vizitată până la data de 9 mai, de marţi până duminică, între orele 10:00 şi 18:00. (A. D.)