Încă avem sate şi le preţuim

În ianuarie 2014, Asociaţia Cele Mai Frumoase Sate din România (AFSR) a iniţiat un program, sub patronajul Ambasadei Franţei în România şi al Delegaţiei Wallonie - Bruxelles la Bucureşti, în cadrul căreia sunt prezentate localităţi deosebite pentru specificul nostru sătesc. Dintr‑un număr de 52 de comune înscrise, au fost selectate pentru faza finală 25. Cel mai mare punctaj l‑a obţinut comuna Drăguş, din judeţul Braşov, iar primarul Gheorghe Sucaciu a declarat pentru Agerpres: „Sper ca, în continuare, comuna Drăguş să fie păstrător de tradiţie şi păstrător de port”. Şi primarul din Sângeorgiu de Mureş (judeţul Mureş), Sofalvi Szabolcs, a avut motive de bucurie, căci localitatea s‑a clasat pe locul doi la numărul de puncte, acesta spunând: „Iubim această ţară, iubim România, iubim limba română, chiar dacă suntem minoritari. Soţia e româncă. Multiculturalitatea este o bogăţie pentru toată ţara”.

La această ediţie, organizatorii au hotărât să acorde titlul „Sate culturale ale României” tuturor localităţilor care au obţinut cel puţin 80 de puncte din 100, aşa încât 22 de localităţi participante s‑au ales cu acest onorant titlu. Nicolae Marghiol, preşedinte executiv al Asociaţiei Cele Mai Frumoase Sate din România (AFSR), a explicat miza culturală a proiectului: „Cum se va întâmpla şi la noi - şi se întâmplă deja în Italia, în Franţa -, sunt sate care dispar. Vor dispărea şi în România. Probabil un sfert din satele româneşti vor dispărea. Asta înseamnă modernitatea. Şansa noastră este ca o parte dintre comunele României să poată supravieţui prin agricultură, turism rural, cultură”.