Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Educaţie și Cultură Cultură La 86 de ani, mai tânăr ca oricând

La 86 de ani, mai tânăr ca oricând

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Cultură
Data: 03 Noiembrie 2014

În fiecare an, la 1 noiembrie, Radio România sărbătoreşte prima sa emisie în eter, petrecută în anul 1928, în compania unor nume pe care astăzi le numim clasice. „Alo, alo, aici Radio Bucureşti, România“, a răsunat în casele oamenilor care aveau un aparat de radio pe data de 1 noiembrie, în urmă cu 86 de ani.  Aceste cuvinte au fost rostite de către Dragomir Hurmuzescu (1865-1954), fizician, inventator, profesor la Universitatea din Iaşi, membru corespondent al Academiei Române şi fondatorul învăţământului electrotehnic din România.

În acel noiembrie de demult, s-au recitat la microfonul proaspăt versuri compuse de Horia Furtună, denumit „suflet nou“, s-au difuzat informaţii din presă, muzică de dans, ştiri sportive şi buletine meteo. Dintre cei care au luat cuvântul îi amintim pe: Tudor Arghezi, Gala Galaction, Liviu Rebreanu, Tudor Vianu, Ion Finteşteanu, Constantin Nottara, George Vraca. Rând pe rând, în scurt timp, au fost realizate emisiuni pe diverse teme şi având ca ţintă public la fel de divers: „Ora copiilor“, „Ora veselă“, Teatrul radiofonic, cursuri de limbă străină, „Cronica dramatică“, „Cronica literară“, „Cronica cinematografică“. Printre primii realizatori îi avem pe I.Al. Brătescu Voineşti, Dimitrie T. Alesseanu şi Mihail Jora. În primăvara anului următor, la 10 martie 1929, a debutat la microfonul radioului naţional istoricul Nicolae Iorga, cu o serie de conferinţe, strânse mai târziu în volumul „Sfaturi pe întuneric“.

Manifestările din acest an

Revenind la sărbătorirea din acest an, manifestările aniversare au început cu un vernisaj de fotografii realizate de corespondenţii de război ai Radio România Actualităţi. Aceste fotografii au fost grupate sub titlul „România în Afganistan - 12 ani de parteneriat strategic româno-american“.

O altă manifestare a constat în oferirea şansei pentru public de a putea vedea locul de muncă al celor care pregătesc emisiunile. Ziua Porţilor Deschise, atât la sediul central, cât şi la cele teritoriale, a permis această cunoaştere interactivă, oamenii dând mâna cu realizatorii emisiunilor pe care le urmăresc poate de ani şi ani de zile. În încheiere a fost oferit un concert al Orchestrei Naţionale Radio, dirijată de Tiberiu Soare, iar solist a fost cunoscutul pianist Horia Mihail. Faţada Sălii Radio a fost „ornată“ cu lasere, invitaţii la manifestări fiind primiţi în atmosferă de sărbătoare de către bătrân-tânărul Radio România.

Scurt istoric al Radioului din România

Încă din anul 1925 au existat preocupări concrete pentru înfiinţarea unui radio. În acest scop, profesorul Dragomir Hurmuzescu, directorul Institutului Electrotehnic al Universităţii din Bucureşti, a înfiinţat Asociaţia „Prietenii radiofoniei“. Se organizau conferinţe cu caracter ştiinţific, şi de două ori pe săptămână, joia şi sâmbăta, de la ora 21:30 erau audiţii radiofonice. Primele publicaţii de profil au fost „Radio-român“, apărută la 13 septembrie 1925 apoi, după numai o lună, revista „Radiofonia“. Decretul regal de aplicare a Legii radiofoniei fusese adoptat la 15 decembrie 1925 şi a fost transmis ulterior şi Oficiului Internaţional de Radiofonie de la Geneva. Bineînţeles, şi pe atunci problema financiară era piatra de încercare a oricărui proiect. Pe 15 noiembrie 1926 s-a iniţiat o subscripţie publică pentru a se strânge douzeci de milioane de lei, necesare constituirii capitalului public al Societăţii Române de Radiodifuziune. Nu s-a reuşit trecerea de suma de 159.000 de lei, aşa încât s-a cerut ajutorul Băncii Naţionale a României. Pe 22 decembrie 1927, Consiliul de Miniştri a aprobat înfiinţarea Societăţii de Difuziune Radiotelefonică din România, acum Societatea Română de Radiodifuziune.

În zilele noastre, Radio România emite prin trei posturi naţionale: Radio România Actualităţi, Radio România Cultural şi Antena Satelor. De asemenea, emite la nivel internaţional prin Radio România Internaţional 1 (în limba română) şi Radio România Internaţional 2 şi 3 (în limbi străine), iar la nivel regional prin opt studiouri regionale. Oferta Radio România este completată de un post regional dedicat exclusiv muzicii clasice, Radio România Muzical şi de Radio3Net „Florian Pittiş“, singurul post din ţară exclusiv online. (Dan Cârlea)