Grupurile „Plugușorul cu felinar” de la Tătăruși, Ansamblul folcloric „Ciureana” şi copiii de la Palatul Copiilor Iași vor vesti, mâine, 21 decembrie, pe scena amfiteatrului Muzeului „Ion Creangă”
Lăzile de zestre şi comorile pe care le păstrează
Muzeul de Artă Populară „Dr. Nicolae Minovici” a demarat proiectul online „Comorile lăzilor de zestre”, prin care își propune să stabilească o legătură între obiecte de patrimoniu și preocupările publicului interesat de arta populară românească. Pe parcursul anului 2022, va fi prezentat un studiu aprofundat, realizat de muzeografi, despre colecția de țesătură a muzeului și vor fi oferite informații despre piese mai puțin cercetate și promovate.
Proiectul începe cu o descriere generală a lăzii de zestre, urmând ca, în fiecare lună, publicul să descopere ce conține aceasta: de la ii, cămăși cu poale, fote, catrințe, oprege, brâuri, cingători, marame, pieptare, sumane, până la perne și fețe de pernă, covoare, ștergare, batiste și prosoape. Lada de zestre a fost și rămâne martorul unei alte lumi, cu tainele ei ascunse. Odată deschisă, pe lângă amintiri de suflet, dezvăluie o mare bogăție a textilelor, de un rafinament aparte, care prezintă identitatea unei zone din care provin aceste minunate piese. Muzeograful Ionuț Banu recomandă publicului „să se informeze online şi să facă o vizită la Muzeul „Dr. Nicolae Minovici” pentru a admira lăzile de zestre din colecția permanentă de aici.
Originea lăzii de zestre nu este cunoscută, dar ea se regăseşte încă din antichitate la popoarele egiptean, grec sau roman, iar mai târziu, în Evul Mediu, a fost folosită de toţi europenii, explică muzeograful. Menționate documentar începând cu secolele 18-19, lăzile de zestre sau cuferele au fost, la începuturi, simple obiecte de mobilier, cu destinația de a păstra hainele de sărbătoare ale familiei. Cu trecerea timpului, au căpătat o valoare artistică cu totul specială, devenind un simbol al tinerei fete care urma să se căsătorească şi care pornea într-o călătorie nouă alături de omul ales. Această ladă a fetelor de măritat reprezenta atât hărnicia, cât și averea lor. Era confecționată din lemn sculptat sau pictat. Uneori lada era pictată de tatăl fetei sau de un meșter, fiind decorată cu simbolurile sacre ale vieții.
Decorul lăzii de zestre era diferit în funcție de zona etnografică, fiind reprezentat de motive geometrice, florale, zoomorfe și antropomorfe. Motivele erau realizate prin incrustații, pictate în culori naturale, ferecate cu metale prețioase sau semiprețioase, ceea ce denota vrednicia și statutul social al familiei respective. Indiferent de conținut sau de regiunea de proveniență, bogăția și valoarea lăzii de zestre constituie o amprentă a acelei zone. Puteți descoperi istoria lăzilor de zestre și modul cum erau folosite pe vremuri accesând pagi-na de Facebook a Muzeului „Dr. Nicolae Minovici” și pagina de internet muzeulbucurestiului.ro. (A. D.)