Lucrare teologică despre Sfânta Spovedanie

Editura „Andreiana“ a Arhiepiscopiei Sibiului a publicat recent lucrarea „Spovedania, proba maturităţii duhovniceşti“, de pr. Vasile Gafton, protopopul de Avrig, judeţul Sibiu. Apărută în contextul preocupărilor academice şi duhovniceşti din cadrul Anului Omagial al Sfintei Euharistii, lucrarea părintelui Gafton constituie o valoroasă resursă teologică atât pentru preoţi cât şi pentru credincioşii care doresc să cunoască mai multe despre această Sfântă Taină.

După cum sugerează şi titlul, lucrarea are ca scop să demonstreze cu argumente teologice, dar şi de ordin psihologic, că Spovedania nu este o simplă formalitate, un lucru imperios necesar înainte de primirea Sfintei Euharistii, ci o lucrare, un examen care deschide posibilitatea atingerii unei culmi a existenţei. Curajul de care trebuie să dea dovadă fiecare om în faţa scaunului de spovedanie este firul roşu al acestei lucrări. Acest curaj îndepărtează orice soi de egoism, de răutate interioară şi îi determină pe toţi credincioşii să renunţe la falsităţile existenţei mundane, care de multe ori pătează nu doar existenţa lor, ci şi pe cea a celor din jur, şi să se apropie de Adevăr şi de Viaţă.

Curajul apropierii de duhovnic şi schimbare a vieţii sunt însoţite de cunoaşterea de sine, o altă condiţie „sine qua non“ pentru ca un credincios să atingă maturitatea duhovnicească. Nu în cele din urmă, rolul duhovnicului este esenţial în acest demers spiritual, pentru că „una din sarcinile importante ale pastoraţiei omului de azi este aceea de a ieşi în întâmpinarea căutării de sine a omului, de a-l încuraja în demersul său de a se maturiza duhovniceşte prin cunoaşterea de sine şi de a-l ajuta să îşi dorească să se deschidă spre Dumnezeu“, după cum spune părintele Gafton într-unul dintre capitolele cărţii.

„Taină a împlinirii umanului“

În cele 14 capitole ale lucrării părintelui Vasile Gafton, vor găsi profunde meditaţii teologice cu privire la existenţa duhovnicească a omului şi sondări psihologice în cele mai adânci aspecte din viaţa umană atât credincioşii, cât şi preoţii care îi îndrumă pe enoriaşi spre înţelegerea Spovedaniei şi spre creşterea în Dumnezeu. Cartea adună o bună parte din articolele publicate de autor în mai multe numere ale publicaţiei „Telegraful Român“.

Printre subiectele de meditaţie propuse de părintele Gafton se află: „Pastoraţia, din perspectiva nevoii de îndrumare duhovnicească“, „Omul, între scandal, lucruri şi credinţă“, „Eul liturgic, temei al reconstituirii sensului familial-eclesial al existenţei umane“, „Existenţa umană intra şi extra muros! Schiţă pentru o abordare psihopastorală a Parabolei Fiului Risipitor“.

Acurateţea ideilor expuse şi stilul concis al textului fac lectura cărţii plăcută, dar în acelaşi timp deschid, în inima cititorului, apetitul spre „trăirea autentică ce ar trebui să îi anime pe credincioşi atunci când se raportează la marile praznice ale creştinătăţii, toate acestea pentru a avea o cât mai bună raportare la Taina Spovedaniei, ca taină a împlinirii umanului prin revelarea sensului autentic al omenescului din om“, aşa cum spune Înaltpreasfinţitul Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului, în prefaţa lucrării.