În România sunt câteva sute de mănăstiri, vechimea lor mergând până în secolul al XI-lea. Toate au o frumusețe spirituală greu de prins în cuvinte, iar multe sunt capodopere arhitecturale și artistice sau au comori de artă bisericească.
Cu siguranță, însă, cele mai cunoscute în lumea întreagă și cele mai vizitate nu doar de credincioși, ci și de turiști sunt cele din Moldova, în special bisericile pictate ale unora dintre ele, care nu încetează, de secole, să uimească pe oricine le vede. Mănăstirile Arbore, Humor, Moldoviţa, Pătrăuți, Probota, „Sfântul Ioan cel Nou”-Suceava, Voroneț și Sucevița sunt înscrise în Patrimoniul mondial UNESCO din România, alături de Mănăstirea Horezu, satele cu biserici fortificate din Transilvania, cetățile dacice din Munții Orăștiei, centrul istoric al Sighișoarei, bisericile de lemn din Maramureș, peisajul cultural minier Roșia Montană, Delta Dunării și pădurile seculare și virgine de fag din Carpați.
Mănăstirea Voroneț a fost numită „Capela Sixtină a Estului”. Este una dintre cele mai valoroase ctitorii ale lui Ștefan cel Mare. Biserica a fost ridicată în anul 1488 în numai trei luni și trei săptămâni (aviz constructorilor de azi, mai ales cei de autostrăzi). A vizita aceste minunății nu este numai un act de credință, ci și o datorie a fiecărui român și a oricărui om care se consideră cultivat.
La Muzeul Național de Istorie a României va avea loc, în 26 februarie 2026, vernisajul expoziției „Tronuri domnești și regale”, care reunește șase tronuri aflate în patrimoniul muzeului, piese cu semnificație istorică, simbolică și artistică, asociate unor momente esențiale și unor personalități marcante din istoria României, potrivit unui comunicat al muzeului.
La Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iași va putea fi vizitată, până în 9 martie 2026, expoziția de carte „Marin Sorescu: «Cu mâna streașină la inimă»”, manifestare prilejuită de împlinirea, în 29 februarie, a 90 de ani de la nașterea scriitorului. Sunt expuse volume de poezii, piese de teatru, romane, proză scurtă, publicistică, jurnale de călătorie, corespondenţă, precum și integrala operei soresciene, apărută sub auspiciile Academiei Române, între 2002-2007.
De Ziua internațională a poeziei, actrița Daniela Nane și pianistul Alexandru Burcă vor susține spectacolul „Pianul cu poeme” la Teatrul Bulandra - Sala „Liviu Ciulei” din București. „Pianul cu poeme
S-au împlinit zece ani de când Moara de hârtie din Comana a lansat un mărțișor aparte, lucrat din hârtie manuală cu inserții florale și cu urări în versuri, numit Cărțișor. Nămeții au troienit drumurile, dar sâmbătă, 21 februarie, echipa care bucură oamenii cu mărțișorul cultural a sărbătorit evenimentul cu prietenii - adulți și copii din comunitate care beneficiază de existența Cărțișorului.
Duminica izgonirii lui Adam din Rai (a lăsatului sec de brânză) Matei 6, 14-21 Dacă veţi ierta oamenilor greşalele lor, ierta-va şi vouă Tatăl vostru Cel ceresc; iar de nu veţi ierta oamenilor
„Zis-a Domnul: Cereți și vi se va da; căutați și veți afla; bateți și vi se va deschide. Că oricine cere ia, cel care caută află, iar celui care bate i se va deschide. Sau cine este omul acela dintre voi
Fraților, acum mântuirea este mai aproape de noi, decât atunci când am crezut. Noaptea e pe sfârșite; ziua este aproape. Să lepădăm dar lucrurile întunericului și să ne îmbrăcăm cu armele luminii. Să
Sfântul Ierarh Porfirie, Episcopul Gazei (†420) era de loc din Tesalonic şi a fost crescut în dreapta credinţă urmând cuvintelor Mântuitorului din Evanghelie. La 25 de ani a plecat în Egipt şi a mers în
Arhimandrit Ioanichie Bălan, Patericul Românesc, Ediția a VI-a, Ed. Mănăstirea Sihăstria, 2011, pp. 598-599 „Iubite, adâncește-ți cugetarea la Marta care primește pe Domnul și la Maria care cade la
În Balcani, bunicii reprezintă o instituţie în sine. Mai ales în România şi în Grecia. Desigur, părinţii sunt maxima autoritate în familie, dar ori de câte ori greşeam în faţa lor, iar bunicii sau măcar
Este nevoie de o viziune realistă, nuanțată, capabilă să dea sens unui efort extraordinar pe care viața de familie îl presupune astăzi și să motiveze unele schimbări în viața concretă. Nu este suficient
Anița Nandriș-Cudla a fost o țărancă simplă, a cărei viață a fost spulberată într-o clipă de vifornița sângerie a comunismului. A fost una din zecile de mii de români din Bucovina și Basarabia deportați
Pentru că Duminica Ortodoxiei, prima din Postul Mare, din acest an, 2026, este în imediata apropiere a sărbătorii Sfântului Ioan Casian (28 februarie), am găsit de cuviință să aduc în prim plan un aspect
La 1 martie 1837, în Humulești, la poalele Cetății Neamțului, a văzut lumina zilei Ion Creangă, scriitorul care, prin inegalabila sa operă, ne redeschide mereu lumea curată a copilăriei și frumusețea
