Mihai Eminescu și ADN‑ul poporului român

În frumoasa sală de conferințe a Primăriei Sectorului 2 din București, inundată de lumină, a avut loc, recent, prefigurarea aniversării zilei de naștere a poetului nostru național, dar și a lui Avram Iancu, organizată de Fundația Spirituală „Mihai Eminescu”. S-au rostit discursuri, au cântat Corul „Voievozii munților” și foarte tânăra naistă Maria Ichim.

Au fost multe momente emoționante, dar punctul culminant al evenimentului l-a reprezentat conferința „Mihai Eminescu și ADN-ul poporului român”, susținută de profesorul universitar Nicolae Constantinescu, chirurgul eminent care, în Decembrie 1989, a operat 22 dintre răniții de la Universitate. Povestea medicului a fost relatată recent în „Ziarul Lumina” (aici).

Punctul de pornire al tezei profesorului a fost o discuție din anul 2000, în San Diego, cu George Emil Palade, laureat al Premiului Nobel, la scurt timp după ce se anunțase cartografierea integrală a genomului uman. Palade susține că nu doar fiecare om are genomul său unic, ci și fiecare popor, și că românii au înscrisă în genetica lor capacitatea de a renaște, ca nație, oricând e nevoie, din propria cenușă. 

Nicolae Constantinescu a făcut legătura cu Mihai Eminescu prin intermediul poeziei „Ce-ți doresc eu ție”, pe care o consideră un adevărat document programatic al națiunii române. El a mai precizat că în ADN-ul nostru este și credința în Dumnezeu, argumentând cu faptul că, în Decembrie 1989, cei aflați la Universitate au îngenuncheat și au rostit „Tatăl Nostru”, deși - așa cum aveau să-i mărturisească în spital - unii dintre ei nu intraseră niciodată în biserică. De asemenea, a invocat mai multe versuri eminesciene, precum „El este moartea morții și învierea vieții” sau „O, maică prea curată și pururea fecioară!”.

Conferința profesorului Constantinescu s-a încheiat cu o serie de citate din articolele politice ale lui Eminescu, despre care e greu să crezi că nu au fost scrise azi!