Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Educaţie și Cultură Cultură Muzeul din Dumbrava Sibiului aniversează 50 de ani

Muzeul din Dumbrava Sibiului aniversează 50 de ani

Un articol de: Ștefan Mărculeţ - 26 Iul, 2013
Sibiul se mândreşte cu multe locuri unice, pline de istorie şi impresionante prin trecutul lor şi prin frumuseţea acestora. Un astfel de loc este şi Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale din Dumbrava Sibiului, înfiinţat acum 50 de ani. Cel mai mare muzeu în aer liber din lume se întinde pe aproximativ 130 de hectare şi are zeci de monumente de o valoare inestimabilă.
 
Istoria acestui muzeu în aer liber se leagă de trecutul Asociaţiunii Transilvane pentru literatura şi Cultura Poporului Român (ASTRA), înfiinţată la 1861 de intelectuali români din Ardeal în spiritul acelor vremuri de liberalizare a ideii de naţionalitate în cadrul Imperiul Austro-Ungar şi de emancipare naţională a popoarelor aflate sub conducerea de la Viena. 
 
Menită să valorifice elementele culturale româneşti din Transilvania, Asociaţiunea a avut ca scop şi descoperirea patrimoniului păstrat doar în comunităţi. Fiindcă acestea nu erau cunoscute la un nivel mai extins, ASTRA şi-a propus prin intelectualii ei, mulţi dintre aceştia bine plasaţi politic, să obţină în acest sens şi nişte drepturi pentru românii din Transilvania. 
 
Primul preşedinte al ASTRA, Sfântul Ierarh Andrei Şaguna, Mitropolitul Transilvaniei, a pus bazele unui concept de emancipare a poporului român. „Primul pas a fost identificarea valorilor poporului român, pentru a se vedea nivelul lui cultural. Pentru ca să se poată înainta în această idee, prima dată s-a făcut un fel de radiografie generală, zonală a românilor din Transilvania, pentru ca mai apoi să se elaboreze nişte proiecte prin care ei să poată fi stimulaţi să urce treptele învăţământului şi ale culturii, în general. Şi atunci, pentru prima dată s-a născut ideea de a organiza nişte expoziţii. Prima expoziţie cu obiecte realizate de români s-a realizat la Braşov, în 1862. S-a transmis prin sate această idee, cu ajutorul membrilor ASTRA, iar obiectele se adunau, se deschidea o expoziţie, se arăta unde sunt românii din punctul de vedere al creaţiei culturale, după care fiecare om îşi lua obiectele înapoi“, ne-a explicat directorul Complexului Muzeal ASTRA, Valeriu Olaru. 

Prima expoziţie în aer liber

Deschiderea acestor expoziţii i-a determinat pe unii dintre români să-şi exprime dorinţa de a dona definitiv obiectele expuse, pentru ca oamenii să aibă posibilitatea să le admire mereu. 
 
Abia în 1905, această dorinţă s-a concretizat prin deschiderea primul muzeu al românilor din Transilvania, în clădirea fostei Biblioteci ASTRA, pe frontispiciul căreia scrie „Muzeul Asociaţiunii“. Această clădire adăpostea casa naţională ASTRA şi în cadrul acesteia s-a amenajat muzeul amintit. „În 1905, în luna august, au fost transferate pentru prima dată şi două construcţii, două monumente. A fost adusă o stână din Mărginimea Sibiului şi aşezată în Parcul ASTRA, lângă clădirea nouă care s-a inaugurat atunci, acest palat ASTRA, construit cu banii românilor. Al doilea monument adus a fost o instalaţie de sortare, de prelucrare a aurului, dar în miniatură. Pentru prima dată s-a concretizat astfel ideea de a se disloca două construcţii din locul lor şi a se aduce într-un parc, într-o zonă verde, prin care să se prezinte viaţa de la stână. A fost printre primele manifestări culturale de acest fel din lume. Şi asta se întâmpla în 1905“, ne-a mai spus Valeriu Olaru.
 
După prima expoziţie din Parcul ASTRA, obiectivele aduse au fost demontate şi duse înapoi. Expoziţii, însă, au mai fost organizate aici, până în 1950, şi tematica s-a dezvoltat de-a lungul anilor, în pofida perioadelor grele, cum ar fi războaiele mondiale.

Proiectul lui Romulus Vuia

Un eveniment important pentru muzeul ASTRA s-a petrecut pe când Ardealul a fost sub ocupaţie, în perioada 1940-1942. O importanţă colecţie muzeală etnografică de la Cluj-Napoca a fost retrasă la acea vreme în Sibiu, prin eforturile directorului de la Muzeul Etnografic clujean, Romulus Vuia, un mare etnograf din vremea respectivă. Timpurile de atunci au determinat mutarea la Sibiu a mai multor facultăţi. La Sibiu, Romulus Vuia a gândit un proiect de muzeu în aer liber şi a înaintat către primarul Sibiului din acea vreme o cerere prin care solicita atribuirea unei suprafeţe de teren pentru amenajarea expoziţiilor în aer liber, pe baza tematicilor prevăzute de ASTRA şi pe baza precedentului existent la Sibiu. 
 
Romulus Vuia a găsit aici colecţia ASTRA şi a fost solicitat chiar să organizeze expoziţia. În cererea către Primăria Sibiului, Romulus Vuia menţiona că terenul cel mai potrivit ar fi în Dumbrava Sibiului. Au trecut anii, fără ca proiectul să se concretizeze. După cel de-al doilea război mondial, Romuls Vuia s-a întors la Cluj, iar în 1950 Muzeul ASTRA s-a desfiinţat şi a fost transformat în bibliotecă. Printr-un ordin al regimului comunist, tot patrimoniul a trecut la Muzeul Brukenthal. Mai apoi, unirea celor două muzee a dus la naşterea unui muzeu judeţean. Toate colecţiile ASTRA, cum ar fi cea istorică, cea de arme, cea de biologie, au fost donate, de-a lungul istoriei, de intelectuali transilvăneni. 

Naşterea muzeului din Dumbravă

În 1956, s-a petrecut un lucru providenţial. La Sibiu a venit Cornel Irimie, un mare etnograf din Bucureşti şi a condus Muzeul Brukenthal. Acesta şi-a dat seama de importanţa colecţiei etnografice depozitate la Palatul Brukenthal, adusă de la fostul muzeu ASTRA, şi s-a gândit să realizeze o expoziţie mare de etnografie. 
 
Proiectul s-a concretizat la parterul Muzeului Brukenthal, unde au fost expuse obiectele de la ASTRA şi celelalte colecţii etnografice aflate în custodia palatului din centrul Sibiului. 
Expoziţa de etnografie a avut un mare succes la acea vreme, iar mai apoi, Cornel Irimie, împreună cu alţi etnografi din România s-a gândit să reia ideea lui Romulus Vuia de a realiza un muzeu în aer liber. 
 
„A realizat o tematică specifică acelei perioade şi cu ajutorul celorlalţi colegi etnografi, prin simpozioanele organizate la Sibiu, s-a legat de tehnica populară. A creat acest muzeu al tehnicii populare pentru care a primit, în 1962, aprobare de la Academia Română şi apoi, în 1963, pe o tematică gândită la nivel naţional împreună cu etnografi din Sibiu şi din ţară a inaugurat muzeul din Dumbrava Sibiului“, a mai spus Valeriu Olaru. 
 
Tematica propusă de Cornel Irimie a pornit de la faptul că la vremea respectivă s-au făcut o serie de cercetări în România şi s-au găsit foarte multe instalaţii de tehnică populară, care funcţionau încă foarte bine. Existau mii de mori hidraulice, pive, dârste, vâltori, mori de vânt, mori acţionate de forţa cailor, râşniţe manuale şi tot felul de instalaţii provenite din epoca preindustrială. Erau obiecte extrem de valoroase, de influenţă europeană sau orientală, care s-au adunat în spaţiul românesc şi care au fost perfecţionate de localnicii români.
 
„Era un lucru extraordinar că obiectele erau funcţionale pentru că, spre exemplu, revoluţia industrială din Anglia a distrus tot ce a fost din perioada preindustrială. Şi la fel s-a petrecut cam în tot vestul Europei şi în alte ţării. Aşa a ajuns Cornel Irimie să aibă ideea unui muzeu al tehnicii preindustriale“, continuă Olaru.  
 
Astfel s-a transformat o zonă de agrement, faimoasă prin Aleea Călăreţilor, într-un amplu muzeu. S-a primit o suprafaţă de 96 de hectare, iar recent s-a constatat, prin studiile topografice, că actualmente, muzeul se întinde pe o suprafaţă de 131 de hectare. Lucrurile se explică prin faptul că, la început, suprafaţa primită nu era îngrădită, din raţiuni economice, dar şi pentru că era greu de stăpânit o suprafaţă de aproape 100 de hectare, din care jumătate era împădurită. Muzeul şi-a început activitatea modest, într-o cabană adusă de la Păltiniş şi cu câteva exponate.

Model de exploatare ecologică

În timp, muzeul a evoluat şi a devenit unic în lume prin tematică şi exponate. S-a trecut, în timp, de la un muzeu al tehnicii populare la unul civilizaţiei tradiţionale. 
 
Încă din 1962, la simpozioanele şi la manifestările ştiinţifice de atunci, s-a subliniat faptul că nu se pot despărţi obiectele de restul gospodăriei. Morile expuse erau incomplete fără casele morarilor, piua fără locuinţa piuarului, ca să nu mai vorbim despre atelierele de ţesut amenajate chiar în casele oamenilor. 
 
Prin actualele exponate, în care sunt expuse casele, ogrăzile, dependinţele şi toate utilajele, vizitatorii îşi fac o imagine de ansamblu asupra vieţii din satele de dinaintea revoluţiei industriale. 
 
„Muzeul tehnicii populare s-a transformat în muzeul civilizaţiei populare, cu o tematică antropologică unică şi complexă la nivel mondial. Sunt aduse monumente din toate zonele ţării pentru că tematica tratează elementele de viaţă, toate meşteşugurile şi, mai ales, felul în care populaţia de pe acest teritoriu a reuşit să valorifice resursele. Dacă nu existau resurse, oamenii nu puteau locui aici. Muzeul e o carte deschisă pentru toţi cei care vin acum şi pentru cei care vor urma după noi, legată de inteligenţa valorificării resurselor. Pentru înaintaşi, resursele nu erau nelimitate şi atunci trebuia să fie exploatate aşa încât să nu se distrugă. Au exploatat atât de raţional resursele şi cu atât de multă respect pentru natură, încât românul s-a legat profund de pământ. Muzeul este unic, pentru că fiecare gospodărie este un model de exploatare ecologică a naturii. S-ar putea scrie un tratat de ecologie, dacă iei fiecare gospodărie în parte. Rămâne acest muzeu o salvare, dacă ar fi ceva să nu mai funcţioneze pentru că suntem în situaţii limită, mai ales cu schimbările climatice. Scăparea ar veni din studierea modului în care, timp de mii de ani, strămoşii noştri au respectat natura şi s-au supus ei, fără să încerce s-o domine. Se poate vedea ce au făcut cu lemnul, cu pământul, cu lutul, cu textilele şi cu alimentele. Avem, în cadrul muzeului, şi un program despre alimentaţia tradiţională, de o valoare extraordinară“, explică Valeriu Olaru.

Biserica, nucleul satului

Muzeul din Dumbrava Sibiului are în prezent şi trei frumoase biserici din lemn, iar într-una se oficiază şi slujbe religioase. Pentru că la 1963 nu s-a putut include în tematică şi dimensiunea spirituală, acest lucru s-a realizat cu doar câţiva ani în urmă. Dacă iniţial s-a gândit un muzeu al tehnicii populare, iar mai apoi al civilizaţiei tradiţionale, nu s-a pus foarte clar accentul pe esenţa civilizaţiei, legată de dimensiunea religioasă a vieţii. 
 
„Nu există cultură pe pământ, care să nu se axeze pe o religie. Or, civilizaţia românească are o dimensiune spirituală extraordinară. Satele sunt construite în jurul bisericii, care este nucleul satului“, a mai subliniat Olaru. 
 
Muzeul a încercat să recupereze acest lucru şi a adus trei biserici: două din Ardeal şi una din Oltenia. În plus, din loc în loc, sunt aduse şi troiţe. Muzeul ASTRA are şi cea mai mare colecţie de icoane pe sticlă şi pe lemn din ţară, cu peste 3000 de piese inestimabile. Rămâne ca un obiectiv de viitor să se realizeze o expoziţie cu aceste icoane. Directorul Valeriu Olaru ne-a spus că plănuieşte, în centrul muzeului, un pavilion amplu în care să fie expuse aceste icoane. Deocamdată, printr-o finanţare de 3,5 milioane de euro din Norvegia, s-a realizat un program intitulat „Conservarea şi restaurarea patrimoniului muzeului în aer liber“. Prin acest program s-a realizat un centru specializat pentru restaurare şi conservare, numit „Centrul ASTRA pentru patrimoniu“. 

Aniversările ASTRA

Anul acesta, la împlinirea celor 50 de ani de existenţă, muzeul din Dumbrava Sibiului organizează o serie de manifestări. În Piaţa Mică din Sibiu s-a deschis o expoziţie fotografică şi cu documente din timpul celor 50 de ani. Documentele şi fotografiile inedite au rolul de a le stârni curiozitatea turiştilor de a merge în muzeul din Dumbrava Sibiului şi să admire colecţiile de acolo. 
 
În perioada 30 septembrie - 4 octombrie vor fi mai multe evenimente în muzeul din Dumbravă. 
 
„Vom dezveli un basorelief al lui Cornel Irimie, se va emite o ediţie filatelică cu portretul lui şi cu primul monument adus de el aici, alături de clădirea unde au funcţionat primele birouri. Omagiem în acest fel pe fondator, iar mai apoi vom avea o importantă sesiune ştiinţifică legată de muzeele în aer liber din România şi situaţia lor actuală, precum şi parcursul lor în viitor. Va fi o sesiune a Asociaţiei Etnologilor şi Etnografilor din România, precum şi o întâlnire cu toţi cei care au lucrat sau mai lucrează în muzeu. Se vor lansa cărţi despre Cornel Irimie şi despre cei care au schimbat  muzeul de-a lungul timpului, vom lansa noul număr al revistei noastre «Cibinium» şi încheiem cu un simpozion de marketing cultural“, ne-a spus Valeriu Olaru. Alături de aceste evenimente, membrii colectivului ASTRA pregătesc, în acest an, şi alte surprize, mai ales că mai multe din secţiile componente aniversează câte un anumit număr de ani de la înfiinţare.