O istorie a iluminatului, în expoziţie la Sibiu

Complexul Muzeal Naţional „ASTRA“, prin Casa Artelor din Sibiu, a vernisat expoziţia „Lumen este Omen“, o colecţie inedită şi unică în România, ce adună peste 300 de obiecte de iluminat, din antichitate şi până în prezent. Curatorul expoziţiei este elveţianul Laurent Chrzanovski, iar mai multe muzee şi instituţii de profil au contribuit la realizarea evenimentului.

Stabilit de ani buni în România, Laurent Chrzanovski, unul dintre cei mai mari specialişti în domeniul istoriei şi cercetării iluminatului public, aduce prin evenimentele organizate şi prin cărţile sale un plus de experienţă şi de noutate în preocupările româneşti pentru o arie de studiu atât de vastă şi de importantă pentru orice epocă. Pasiunii şi devotamentului faţă de acest domeniu, de care dă dovadă Laurent Chrzanovski, li s-au adăugat eforturile unor muzee din ţară şi din străinătate, precum şi expertiza unor instituţii româneşti în domeniu, pentru a realiza o expoziţie unică, inedită, itinerantă şi impresionantă prin vastitatea sa.

„Lumen este Omen: Arta, Istoria şi Spiritualitatea iluminatului artificial“ a debutat la Cluj-Napoca, iar acum a ajuns la Sibiu, pentru a oferi publicului un adevărat loc de educare şi de informare asupra iluminatului, istoriei cercetării în acest domeniu şi resortului spiritual din spatele vechilor tehnologii de a aduce lumină în case şi în spaţiile publice.

Alături de gazda de la Sibiu, Muzeul „ASTRA“, între organizatori se numără iniţiatorul acestui demers, Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca, apoi Muzeul Ţăranului Român din Bucureşti, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva, Muzeul Naţional Bruckenthal, Muzeul de Istorie şi Artă din Geneva, Muzeul de Etnografie din Geneva, alături de instituţii precum Ordinul Arhitecţilor din România, filiala Transilvania (OART), Comitetul Naţional Român de Iluminat (CNRI), Institutul de Cercetări Eco-Muzeale din Tulcea şi Swisswebacademy.

Aplicaţii multimedia

Publicul sibian are posibilitatea ca până pe 20 mai să admire cele peste 300 de exponate adunate din colecţiile muzeelor amintite: lămpi, candelabre, sfeşnice, felinare, lanterne şi alte corpuri de iluminat din vechime şi până la descoperirea electricităţii. Obiectele provin din culturi de pe toate continentele şi fiecare poartă cu sine o istorie a comunităţii din care provine. Corpurile de iluminat au fost în mai toate culturile nu doar simple obiecte, ci adevărate porţi prin care lumina intră în sufletele oamenilor, spre cunoaştere şi înălţare spirituală. Exponatele sunt însoţite de fotografii, imagini şi afişe cu informaţii despre rolul obiectelor de iluminat în cadrul comunităţilor din toate timpurile, de pe toate continentele. O secţiune specială este dedicată creştinismului şi spiritualităţii din jurul luminarelor de tot felul, care ocupă un loc aparte în cultul public şi în momentele de rugăciune particulară.

Organizatorii au avut ideea de a oferi vizitatorilor posibilitatea de a vedea o parte din exponate altfel decât ca simple obiecte pe un raft, denumite şi datate. Cu sprijinul Swisswebacademy, o parte din fotografiile expuse oferă posibilitatea ca, prin intermediul telefonului mobil sau a unei tablete şi cu o aplicaţie media, să se poată accesa un scurt videoclip în care corpul de iluminat respectiv apare aşa cum era la începuturi: oferind lumină prin flăcări îmblânzite.

Iluminatul modern, nociv

La vernisajul de joi, 20 ianuarie, Casa Artelor din Sibiu s-a umplut de vizitatori şi de oaspeţi din mediul cultural şi academic. Au fost prezenţi directorul Complexului Muzeal Naţional „ASTRA“, Valeriu Olaru, curatorul expoziţiei, elveţianul Laurent Chrzanovski, preşedintele CNRI, dr. ing. Dorin Beu, directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional din Sibiu, Răzvan Pop, şi alţi membri ai echipei organizatorice.

În cuvântul inaugural, directorul Valeriu Olaru a evidenţiat unicitatea unei astfel de expoziţii, la care au contribuit aproximativ 40 de instituţii, iar peste 100 de oameni din România, Elveţia, Franţa, Slovenia, Germania, Spania şi Italia au muncit pentru finalizarea proiectului.

„Fascinaţia luminii a însoţit omenirea de la începuturile ei. Lumina reprezintă viaţă, iar lipsa ei este moarte. De aceea, lumina a fost şi rămâne cel mai important şi venerat element al universului material şi spiritual. Ne putem da seama ce rol avea lumina pentru omul primitiv dacă ne-am gândi la efectele lipsei luminii în civilizaţia actuală. Lumina a fost cercetată din toate punctele de vedere: fizic, chimic, sociologic, medical, religios etc. Expoziţia de faţă reprezintă un demers complex de cercetare cvasi-exhaustiv asupra istoriei, evoluţiei şi utilizării luminii, în strânsă legătură cu societatea, în succesiunea şi diversiunea multi-civilizaţiilor create pe toate continentele Terrei“, a spus Valeriu Olaru. Unicitatea expoziţiei este dată şi de atenţia mărită către o secţiune de exponate muzeale mai puţin cunoscute publicului şi mai puţin promovate în mediul cultural.

„Este o parte a patrimoniului pe care oamenii nu o remarcă atât de uşor şi direct. Mai degrabă vezi o clădire, o haină, sau chiar elementele de patrimoniu material, precum mâncarea sau dansul. Dar elemente precum lămpile, opaiţele sau altfel de obiecte de iluminat nu au fost luate în prim-plan şi tratate ca atare. Avem norocul de muzeele noastre, care au avut grijă să păstreze şi aceste elemente ale patrimoniului mobil“, a spus directorul Răzvan Pop.

Preşedintele CNRI, dr. ing. Dorin Beu a evidenţiat contribuţia esenţială a curatorului şi pasiunea acestuia pentru domeniul iluminatului.

„Expoziţia este făcută din pura plăcere a curatorului şi adună lucruri descoperite de-a lungul anilor. Este o expoziţie extrem de rară, pe care ne-am dorit-o foarte mult. Avem foarte mulţi specialişti care au plecat din România şi iată că un astfel de eveniment se datorează unui elveţian stabilit în România“, a subliniat Dorin Beu.

Curatorul expoziţiei, Laurent Chrzanovski, a dorit să transmită românilor importanţa unei educaţii a iluminatului corect şi sănătos.

„Trăim într-o perioadă în care iluminatul modern este cel mai nociv din istoria omenirii. O flacără are componenţa exactă a Soarelui, cu un spectru colorimetric perfect. La polul opus se află neonul. Dacă nu dăm importanţă noilor tehnologii cum ar fi fibra optică şi led-ul, atunci ne vom confrunta cu tot mai multe boli. În Statele Unite ale Americii, foarte mulţi oameni din oraşe nu mai ştiu cum arată stelele sau Luna şi aceasta este un lucru grav“, a spus Laurent Chrzanovski. Mesaje au fost transmise şi de prorectorul Marian Ţiplic de la Universitatea „Lucian Blaga“ din Sibiu, de reprezentanţii Swiswebacademy şi de cei din echipa locală de organizare.