Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Ziarul Lumina Educaţie și Cultură Cultură O nouă carte publicată la Editura Mitropolia Olteniei

O nouă carte publicată la Editura Mitropolia Olteniei

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Cultură
Un articol de: Pr. Ioniță Apostolache - 06 Mar, 2019

Lucrarea cu titlul „Ortodoxia ieri, azi, mâine. Teme intercreştine şi interreligioase pentru secolul XXI”, semnată de pr. conf. dr. Adrian Boldişor, este cea mai nouă apariţie teologică la Editura Mitropolia Olteniei. Publicată cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, cartea oferă o perspectivă generoasă asupra problematicilor de conţinut teologic-ortodox de „ieri, azi şi mâine”.

Pr. conf. univ. dr. Adri­an Boldişor, cadru didactic al Facultăţii de Teologie din Craiova, titular al Catedrei de istoria religiilor, semnează una dintre primele lucrări apărute la începutul acestui an la Editura Mitropolia Olteniei. Autorul, specialist al tematicii dialogului intercreştin şi interreligios, vine de data aceasta cu o propunere cel puţin îndrăzneaţă, dar pe atât de reuşită, intitulată generic „Ortodoxia ieri, azi şi mâine”. Dincolo de mesajul teologic profund, analizat şi prezentat în context interdisciplinar, lucrarea se oferă cu generozitate tuturor iubitorilor de teologie, mai mult sau mai puţin iniţiaţi în lectura de specialitate.

Împărţirea lucrării părintelui Boldişor este una cât se poate de clară. Cuprinsul se evocă tematic, desfăşurându-se pe nouă coordonate de abordare convergentă, după cum urmează: „Ciocnirea civilizaţiilor - adevăr sau mistificare?”, „Ortodoxie, pluralism şi globalizare”, „Evanghelie şi cultură”, „Ortodoxie, etnicitate şi naţionalism”, „Ortodoxia şi drepturile omului”, „Ortodoxia şi fenomenul migraţiei”, „Ortodoxia şi educaţia religioasă şi interreligioasă”, „Ortodoxia şi dialogul interreligios”, „Ortodoxia şi provocările actuale din România”. Conţinutul lucrării este precedat de o „Introducere” motivaţio­nală.

Răspunsuri şi soluţii din „punct de vedere ortodox”

Încă de la începutul lucrării, cititorul este lămurit privitor la scopul, necesitatea şi unitatea conţinutului pe care urmează să-l parcurgă. Părintele Adrian Boldişor aşază laolaltă ceea ce ar putea fi socotit la o primă vedere „paradox” pentru o înţelegere de facto: Est-Vest, Orient-Occident, tradiţional-modern etc. Cu toate acestea, în demersul dat, „tematica intercreştină şi interreligioasă” pe care ne-o oferă lucrarea „se doreşte a fi o introducere şi o încercare de a prezenta din punct de vedere ortodox aceste subiecte dezvoltate de-a lungul timpului de teologi autorizaţi şi care preocupă orice creştin ortodox din timpurile noastre” (p. 3). Firul roşu al acestui temerar demers teologic este aşadar „punctul de vedere ortodox”, ca reper autorizat şi barometru teologic prin care autorul încearcă să ofere „răspunsuri şi soluţii problemelor cu care se confruntă creştinul ortodox al sec. XXI în lumea în care îşi trăieşte viaţa de zi cu zi. Şi cum în această lume el convieţuieşte alături de alţi oameni de credinţe şi ideologii diferite, dialogul intercreştin şi interreligios ocupă locul esenţial, fie că se desfăşoară în cadrul restrâns al prietenilor şi apropiaţilor, fie în cel mai larg al societăţii în general” (pp. 3-4).

„Ciocnirea civilizaţiilor - adevăr sau mistificare?”

În prima temă deschisă de autor se face trimitere iniţial la o cercetare cu titlu similar şi de asemenea retoric, publicată de politologul american Samuel Huntington în anul 1993, în revista „Foreign Affairs”. Subiectul a generat în rândul cititorilor reacţii diverse.

„La trei ani distanţă, notează pr. Boldişor, în anul 1996, autorul publica celebra carte ce excludea din titlu semnul întrebării, primind adaosul „refacerea ordinii mondiale”...

Cartea, tradusă în mai multe limbi şi devenită bestseller, a stârnit controverse şi mai aprinse, pornind de la tema centrală: «Atât viitorul păcii, cât şi cel al Civilizaţiei depind de înţelegerea şi cooperarea dintre liderii politici, spirituali şi intelectuali ai marilor civilizaţii ale lumii. În ciocnirea civilizaţiilor, Europa şi America vor sta împreună sau vor fi separate»...

Potrivit lui Huntington, lumea în care trăim este definită prin cele opt civilizaţii mari care interacţionează pornind de la modelele culturale ce le caracterizează: sinică (civilizaţia chineză), japoneză, hindusă, islamică, ortodoxă, occidentală, latino-americană, africană (posibilă)” (pp. 6-7).

În acest mare conglomerat de trăiri, credinţe şi convingeri interreligioase, Ortodoxia „trebuie să-şi prezinte etosul în faţa valorilor culturale şi religioase occidentale.

 Ortodocşii care trăiesc în alte teritorii decât cele în care s-au născut pot şi trebuie să interpreteze şi să prezinte lumii ceea ce ei înţeleg prin cuvintele «occidental» şi «vestic» şi să realizeze punţi de legătură între credinţa ortodoxă şi cultura occidentală. Trebuie urmat drumul Sfinţilor Părinţi ai Bisericii, cei care au ţinut cont de provocările culturale ale timpului lor, reuşind să transforme lumea greco- romană după învăţătura evanghelică” (p. 19).

„Ortodoxia şi provocările actuale în România”

Tema de final a lucrării semnate de pr. dr. Adrian Boldişor vizează în mod direct Ortodoxia românească. Înaintea analizei problemelor de actualitate, autorul oferă mai multe argumente cu privire la specificitatea credinţei poporului nostru. De aici se înaintează ideea că oricine ar vorbi despre viaţa religioasă din România trebuie să ţină cont în primul rând de „caracteristicile acestui popor, de cultura şi tradiţiile sale vechi de peste două milenii. Asemănările şi deosebirile cu organizarea şi funcţionarea altor sisteme religioase din Europa şi din lumea întreagă nu pot şi nu trebuie să excludă elementele definitorii ale unui popor ce şi-a afirmat originile şi şi-a apărat integritatea spirituală de-a lungul secolelor” (p. 196).

În continuarea acestei părţi autorul oferă date importante despre principalele „culte religioase în România”. De aici aflăm că, în istoria recentă, începând din perioada comunistă, precum şi în era capitalismului modern, în ţara noastră s-au dezvoltat mai multe mişcări, curente sau interferenţe religioase. Astfel, între anii 1948- 1950, „au fost recunoscute în România următoarele culte religioase: Creştin-Ortodox, Reformat, Evanghelic, Evanghelic-Luteran, Unitarian, Mozaic, Armenian, Musulman, Vechiul rit creştin, Baptist, Adventist, Penticostal. Biserica Romano-Catolică nu a fost recunoscută, iar Biserica Greco-Catolică a fost desfiinţată prin Decretul nr. 358/1948. Începând cu anul 1959, viaţa monahală în România a avut mult de suferit ca urmare a Decretului 410. După 1989. Cultele religioase din ţara noastră şi-au reluat activitatea tradiţională, şi-au recâştigat locul în societate şi s-au implicat activ în viaţa educaţională din România” (pp. 197-198).

Educaţia religioasă şi fenomenul migraţiei

Tot în această ultimă parte a lucrării, după expunerea celor mai recente cifre şi procente vizând situaţia cultelor din ţara noastră, autorul analizează mai multe probleme extrem de actuale pentru viaţa recentă a Bisericii Ortodoxe Române: educaţia religioasă şi migraţia. Pe lângă istoricul acestor două imperative misionar-pastorale ale Ortodoxiei de astăzi, regăsim aici câteva soluţii de ordin general pe care părintele profesor le propune ca răspuns provocărilor actuale. În primul rând, referitor la eduaţia religioasă, autorul spune că „Bisericile Ortodoxe trebuie să evite orice fel de izolare, aceasta fiind contrară spiritului ortodox. Studiile teologice trebuie să fie la un standard ridicat din punct de vedere academic, în vederea creşterii nivelului de înţelegere pentru cei ce doresc să cerceteze în domeniu. Trebuie să se treacă de la metoda polemică către noi metode de cercetare şi înţelegere a altor tradiţii religioase, iar acest lucru se poate realiza prin schimbul de studenţi şi profesori între facultăţile de teologie din întreaga lume” (p. 214).

„Implicaţiile religioase ale fenomenului migraţiei în România” au după pr. dr. Adrian Boldişor consecinţe nefaste în viaţa familiei. În consecinţă, ca membre lucrătoare ale Trupului Tainic, „trebuie să cultivăm prin rugăciune şi fapte bune legătura familiei cu Hristos şi cu Biserica Sa, pentru a sfinţi viaţa părinţilor şi a copiilor şi pentru a ajuta societatea umană să cultive în interiorul ei pacea, comunitatea şi solidaritatea” (p. 221).

Ortodoxia - adevăratul răspuns!

Lucrarea părintelui profesor Adrian Boldişor realizează o necesară sinteză a perspectivelor inepuizabile pe care Ortodoxia le oferă „ieri, azi şi mâine” societăţii în care lucrează. Hristos este astfel „plinirea tuturor întru toate” şi prin El se descoperă celor ce cred adevărata cale şi adevărata mărturisire. În consecinţă, de la „ciocnirea civilizaţiilor” la „pluralism şi globalizare”, de la „etnicitate şi naţionalism” la „drepturile omului”, de la fenomenul „migraţiei” la perspectivele şi actualitatea „educaţiei religioase”, Ortodoxia a fost, este, rămâne şi va fi adevăratul răspuns.