Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Educaţie și Cultură Cultură O nouă ediţie a Festivalului condeierilor plugari

O nouă ediţie a Festivalului condeierilor plugari

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Cultură
Un articol de: George Giurgiu - 07 Septembrie 2014

În zilele de 6 şi 7 septembrie, la Muzeul Satului Bănăţean din Timişoara s-a desfăşurat cea de-a VIII-a ediţie a Festivalului condeierilor plugari. Evenimentul a întrunit artizani, scriitori şi poeţi ţărani din mai multe zone ale ţării, dar şi numeroşi timişoreni, dornici să cunoască mai multe despre arta realizată în vatra satului.

Sfârşitul de săptămână a adus în oraşul de pe Bega un festival care a pus în prim plan un fenomen unic în Europa, cel al condeierilor plugari. Pentru două zile, timişorenii au fost gazdele meşterilor şi artizanilor populari de la noi din ţară. Aceştia au adus cu ei tot ceea ce este mai frumos şi specific zonei de provenienţă, portul popular, obiceiurile, meşteşugurile şi, nu în ultimul rând, cântecele şi poeziile compuse de ei. „În nici o altă ţară europeană nu există o astfel de mişcare. Tezaurul viu, venit din Oraviţa, încă dinainte de Unire, cu ţărani publicişti, condeieri plugari, corişti, dirijori, compozitori plugari şi ţărani inventatori, se mai regăseşte şi astăzi în cadrul fenomenului pe care încercăm să-l punem în valoare şi să-l facem cunoscut an de an printr-un proiect de cercetare şi dezvoltare iniţiat de Muzeul Satului Bănăţean Timişoara. În acest sens, începând cu anul 2007, anual, la muzeu am organizat Festivalul condeierilor plugari, eveniment ce dorim să aducă în atenţie cele mai frumoase creaţii artistice şi  literare ale ţăranului român“, a precizat etnologul Maria Mândroane, principalul coordonator al festivalului. Programul festivalului a cuprins o şezătoare populară, lansări de carte, expoziţii, dar şi o întâlnire cu fiii satului din localitatea timişeană Biled. Toate acestea au avut loc în cadrul unei gospodării tradiţionale bănăţene, într-o atmosferă presărată cu recitări din creaţiile condeierilor plugari şi cu numeroase povestiri din vatra satului. Festivalul s-a încheiat cu un spectacol artistic susţinut de interpreţi şi instrumentişti populari din Banat şi nu numai. Evenimentul a fost organizat de Consiliul Judeţean Timiş, Muzeul Satului Bănăţean Timişoara şi Primăria Biled, iar coordonatorii proiectului au fost dr. etnolog Maria Mândroane şi prof. Daniel Borlovan.

„Casa fenomenului condeieri plugari“

Fenomenul condeierilor plugari reprezintă un unicat în Europa, prin manifestare şi prin mesajul transmis. În nici o altă ţară europeană nu există o astfel de mişcare. În cadrul proiectului a fost realizată arhiva condeierilor, iniţiativă ce vizează recuperarea scrierilor acestor condeieri, în special a manuscriselor foarte vechi. Totodată, în proiect a fost cuprinsă „Casa fenomenului condeieri plugari“. Aici se găseşte expoziţia veteranului mişcării Iosif Cireşan-Loga, cu placa comemorativă turnată în bronz, şi arhiva condeierilor plugari. „Tot în cadrul acestui proiect al Muzeului Satului Bănăţean Timişoara au fost editate şi tipărite mai multe cărţi. Încercăm să punem în valoare acest fenomen unic în Europa şi să-l ducem mai departe prin dialog, în special cu generaţiile tinere, prin intermediul unui cenaclu, al unor şezători literare şi alte acţiuni“, a mai declarat Maria Mândroane.