Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Educaţie și Cultură Cultură O reparație morală

O reparație morală

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Cultură
Data: 09 Septembrie 2020

De bine, de rău, despre Corneliu Coposu s-a scris. Dar nu și despre Arlette, soția lui, care a avut un destin aproape la fel de dramatic ca al lui. Acest gol a fost umplut acum, grație nu unui celebru scriitor sau istoric, ci unei tinere absolvente de istorie, care și-a ales acest subiect pentru lucrarea de masterat. Andreea Mâniceanu ar fi putut foarte bine să calce pe un drum bătătorit, scriind pe o temă bine cunoscută. În loc de aceasta, s-a aplecat asupra vieții lui Arlette Coposu, deși a constatat repede că există puține documente în privinţa ei. A completat însă documentarea prin discuțiile cu Rodica Coposu și Flavia Coposu-Bălescu și, pentru că biata Arlette n-a prea povestit despre cumpliții ani de pușcărie, a inclus în lucrare mărturii ale altor deținute care au supraviețuit în condiții similare.

Rezultatul acestei determinări și al acestor eforturi ale foarte tinerei autoare este o carte de istorie extrem de necesară, o reparație morală față de memoria Arlettei Coposu, care se citește însă ca un roman - dramatic, desigur -, pentru că Andreea Mâniceanu s-a dovedit a fi nu doar o absolventă conștiin­cioasă de istorie, ci și o scriitoare cu talent, impresii confirmate de către toți cei care au citit deja lucrarea, inclusiv surorile Seniorului.

Ceea ce putea fi o banală și „de nișă” lucrare de masterat este așadar o carte pe care publicul larg o va putea citi cu emoție, datorită atât felului în care a fost scrisă, cât și Editurii Corint, care, inspirată, a acordat credit unei debutante.

Lansarea volumului a avut loc în curtea excelent renovatei Case Filipescu Cesianu, de pe Calea Victoriei, în București, în prezența unui public nesperat de numeros, dar în condiții ireproșabile de prudență sanitară, având în vedere vremurile complicate pe care le trăim, dovadă că se poate face cultură în orice fel de împrejurări.

Despre carte, despre autoare și despre soții Coposu au vorbit Adrian Majuru, directorul Muzeului Municipiului București și inițiatorul colecției în cadrul căreia a apărut volumul, lectorul universitar Matei Gheboianu, cel care a îndrumat-o pe autoare, Andrei Gherasim, președinte executiv la Fundația Corneliu Coposu, și Tudor Călin Zarojanu, autorul biografiei „Viața lui Corneliu Coposu”.