O săptămână dedicată ştiinţelor şi păcii, la Stockholm

Nobel, cel mai râvnit premiu din lume de oamenii de ştiinţă, scriitori şi activişti sau oameni politici. Purtând numele întemeietorului său, savantul chimist Alfred Nobel (1833-1896), căruia ziarul nostru i-a dedicat un articol larg, în urmă cu doi ani - „Un premiu spre iertarea unui păcat“, Premiul Nobel se decernează în fiecare an pentru: fizică, chimie, literatură, economie, medicină sau psihologie sau fiziologie şi pace.

Decernarea Premiilor Nobel din acest an a început luni, 6 octombrie, cu premierea domeniului medicină, şi anume cercetătorilor John O'Keefe, May-Britt Moser şi Edvard I. Moser, care au descoperit celulele care alcătuiesc sistemul de poziţionare din creier (metaforic spus „GPS-ul intern“). Formularea exactă, folosită în momentul decernării premiului la Stockholm, sună astfel: „for their discoveries of cells that constitute a positioning system in the brain“ - http://www.nobelprize.org.

Pe 7 octombrie a fost decernat premiul pentru fizică, savanţii japonezi Isamu Akasaki şi Hiroshi Amano şi americanul de origine japoneză Shuji Nakamura fiind premiaţi pentru inventarea diodelor electroluminiscente (LED) cu lumină albastră („for the invention of efficient blue light-emitting diodes which has enabled bright and energy-saving white light sources“).

Miercuri, 8 octombrie, cercetătorii în chimie, americanii Eric Betzig şi William E. Moerner, împreună cu cercetătorul german de origine română Stefan W. Hell au fost premiaţi pentru dezvoltarea microscopiei cu fluorescenţă de superrezoluţie („for the development of super-resolved fluorescence microscopy“).

Premiul Nobel pentru Pace (râvnit, pe vremuri, şi de Nicolae Ceauşescu, motiv pentru care a dus o întinsă campanie de propagandă pentru dezarmare) a fost anul acesta atribuit indianului  Kailash Satyarthi - „pentru că a dat dovadă de curaj conducând demonstraţiile paşnice împotriva exploatării copiilor în scopuri financiare“ şi pakistanezei Malala Yousafzai, pentru a se înceta exploatarea financiară a copiilor şi pentru dreptul acestora de a învăţa. Malala Yousafzai are numai 17 ani, fiind cea mai tânără laureată din istoria Premiilor Nobel. Ea a militat îndeosebi pentru dreptul fetelor de a beneficia de educaţie (în acele zone culturale şi geografice femeile se bucură de mai puţine drepturi decât în lumea occidentală), motiv pentru care a fost şi ţinta unei tentative de asasinat în anul 2012.

Premiul Nobel pentru Economie a fost acordat ieri cercetătorului Jean Tirole de la Universitatea din Toulouse, Franţa, „pentru analiza puterii pe piaţă şi a reglementării pieţelor“. Acest premiu este cel mai recent dintre toate, el fiind stabilit şi decernat abia din anul 1968, la iniţiativa Băncii Centrale Suedeze, cu ocazia celei de-a 300-a aniversări a băncii şi în memoria lui Alfred Nobel (şi el putând fi considerat un geniu al afacerilor, dacă ne gândim că toate premiile decernate din 1901 încoace provin din averea lui uriaşă).

Nobelul pentru Literatură

Premiul Nobel pentru Literatură i-a fost acordat lui Patrick Modiano, scriitor francez născut în anul 1945 în comuna  Boulogne-Billancourt din suburbiile Parisului. Debutul l-a avut cu cartea  „La Place de l'Étoile“,  în anul 1968, carte cu care a câştigat Premiul Roger Nimier şi Premiul Feneon.

Patrick Modiano nu este un nume nou pentru românii iubitori şi cunoscători de literatură, el fiind tradus şi apărut la noi în ţară încă din anul 1975, când a apărut la Editura Univers cartea „Bulevardele de centură“. Modiano mai are publicate în limba română cărţile „Dora Bruder“ (apărută în 2006 la Rao, în traducerea Simonei Brânzaru), „Micuţa Bijou“ (apărută în 2003, la Editura Humanitas). În literatura sa, scriitorul inserează elemente de biografism, din  evenimente ce s-au petrecut în timpul ocupaţiei germane din cel de-al Doilea Război Mondial, sau elemente rezultate din propriile sale interviuri, articole de presă, notiţe pe care le-a redactat de-a lungul timpului. Parisul apare, de asemenea, în mod repetat în scrierile sale.

Romanul său cel mai recent poartă numele  „Pour que tu ne te perdes pas dans le quartier“, a fost publicat de Editura Gallimard la data de 2 octombrie. Modiano este considerat un scriitor prolific, publicând câte un roman la un interval de maximum trei ani. Printre cărţile sale se numără: „Le Rond de nuit“ (1969), „De si braves garçons“ (1982), „Remise de peine“ (1987), „Fleur de ruine“ (1991), „Chien de printemps“ (1993), „La petite bijou“ (2001, Premiul Jean Monnet pentru literatură europeană, oferit de departamentul Charente), „Dans le café de la jeunesse perdue“ (2007).

De-a lungul timpului, controversele nu au ocolit Premiile Nobel, unele ediţii fiind încă şi acum disputate. De departe, cel mai problematic domeniu este, firesc, şi cel mai greu cuantificabil, cel în care subiectivitatea este la ea acasă - Pacea -, activitatea oamenilor din zona aceasta a militantismului şi deciziei politico-militare fiind adesea în infinite tonuri de gri şi chiar mergând spre negru. Personalităţi politice care timp de mulţi ani au fost considerate motor al agresiunilor au devenit, prin repoziţionare, considerate demne de Premiul Nobel pentru Pace.

Politicul, influenţele statale, interesele de un tip sau de altul nu ocolesc nici Premiul Nobel pentru Literatură, un caz de controversă, de această dată chiar amuzant, fiind cel al premierului britanic Winston Churchill, care a primit Premiul Nobel pentru… Literatură, şi nu pentru activitatea politică - poate un Premiu pentru Pace, dat ca recompensă pentru rolul său la învingerea Germaniei naziste ar fi avut noimă -, cartea sa „Al Doilea Război Mondial“ fiind considerată valoroasă literar.

Averea unui cercetător transformată în cele mai râvnite premii