O săptămână plină de evenimente la Muzeul de Istorie

Seria de manifestări organizate la împlinirea a 45 de ani de existență a Muzeului Național de Istorie a României (MNIR) a început ieri cu istoricul Palatului Poștelor, locul unde se află acum instituția muzeală, una dintre cele mai frumoase clădiri din Capitală. Evenimentele se vor desfășura până la data de 12 mai, vor avea loc proiecții de filme, prezentări de reportaje, ateliere educative și de creație, potrivit Agerpres.

Într‑un mod firesc, aniversarea MNIR a început cu istoricul Palatului Poștelor - una dintre cele mai frumoase clădiri ale Capitalei - acolo unde se află astăzi muzeul, aceasta fiind prezentată în toate dimensiunile sale, de la construire, între anii 1894 şi 1899, pe baza planurilor arhitectului Alexandru Săvulescu, și până la transformarea sa în muzeu, în anul 1970, pentru ca inaugurarea să aibă loc în 1972. Este de menționat faptul că la deschiderea oficială au participat demnitari ai statului, reprezentanţi ai instituţiilor de cultură din România, parteneri, susţinători şi colaboratori apropiaţi ai instituţiei care au fost şi sunt în continuare alături de muzeu, după cum informează chiar MNIR, într‑un comunicat transmis Agerpres.

Sărbătoarea continuă, ziua de azi fiind dedicată celor a căror muncă de o viață se reflectă în calitatea activității acestei instituții de cultură, adică specialiştilor muzeului, seniorilor MNIR, care vor face o scurtă trecere în revistă a carierei lor ştiinţifice, precum şi a experienţelor acumulate în cadrul instituţiei. În partea a doua a programului vor avea loc prezentări ale secţiilor de specialitate, iar la ora 18:00 va fi vernisată expoziţia „Sarmizegetusa - începuturile Daciei romane”, care prezintă date ştiinţifice şi bunuri culturale importante găsite în urma săpăturilor arheologice de dată recentă ce au scos la lumină acest oraş antic.

Mâine, 10 mai, începând cu ora 11:00, vor avea loc proiecţii de filme, reportaje şi documentare având ca subiect Muzeul Naţional de Istorie al Republicii Socialiste România, realizate în epocă de Televiziunea Română.

Pe data de 11 mai, de la aceeași oră, 11:00, se va desfăşura ceremonia de acordare a premiilor MNIR pentru mass‑media, în cadrul căreia vor fi oferite diplome aniversare, în semn de apreciere, jurnaliştilor care au dovedit profesionalism în promovarea activităţilor organizate de muzeu. În aceeaşi zi, de la ora 16:30, va avea loc, în prezenţa procurorului general al României, Augustin Lazăr, o nouă proiecţie a filmului „The Hunt for Transylvanian Gold”.

Aniversarea va continua vineri, 12 mai, cu ateliere educative şi de creaţie, care valorifică bogatul patrimoniu al muzeului. Trebuie spus că accesul publicului la activităţile aniversare din zilele de miercuri, joi şi vineri (10‑12 mai) este gratuit. De asemenea, în perioada 4‑14 mai, MNIR poate fi vizitat gratuit.

Muzeul de Istorie a României este cel mai bogat din ţară, având în colecţiile sale circa 750.000 de piese, cuprinzând importante descoperiri arheologice (probabil cele notorii se regăsesc în zona de tezaur - Cloşca cu Puii de Aur, Coiful dacic de la Coţofeneşti) -, precum şi documente istorice ale ţării, multe unicat în Europa şi chiar în lume.

Această construcţie monumentală a fost realizată de arhitectul Săvulescu după ce a vizitat, împreună cu directorul poştelor de atunci, Ernest Sturza, mai multe capitale europene, studiind clădirile de poştă. După ce au admirat palatele poştelor din Paris, Viena, Torino, Milano, Veneţia, Budapesta, Zurich şi Geneva, la întoarcere au stabilit că cel mai bun model pentru Palatul Poştelor din Bucureşti este cel din Geneva.

La sfârşitul anilor 1800, Poşta ţinea de Ministerul de Interne, cel care a obţinut pentru proiect un credit de 3.000.000 de lei.

Cutremurul din 1977 a afectat clădirea istorică, dar și părţi din patrimoniu, aşa încât expoziţia a trebuit schimbată aproape complet. Această a doua expoziţie permanentă a muzeului era, mai mult decât cea de dinainte de cutremur, expresia voinţei politice a partidului comunist. Au urmat mult mai multe intruziuni ideologice în creaţia muzeografică. În plus, o întreagă secţie a expoziţiei era dedicatã lui Nicolae Ceaușescu. Anii â80 au fost și mai grei pentru muzeu, în condițiile în care a primit tot mai puține fonduri. Anii â90 au adus muzeului un nou suflu, ca întregii societăţi româneşti de altfel.