Grupurile „Plugușorul cu felinar” de la Tătăruși, Ansamblul folcloric „Ciureana” şi copiii de la Palatul Copiilor Iași vor vesti, mâine, 21 decembrie, pe scena amfiteatrului Muzeului „Ion Creangă”
Palatul Știrbei, scos la vânzare
Palatul Știrbei, aflat la numai 15 kilometri de Bucureşti, pe malul lacului Buftea, este de vânzare, după cum a anunţat preşedintele Regatta Estate, Eduard Mircea Uzunov, citat de Mediafax, aceasta fiind compania imobiliară prin intermediul căreia se va realiza vânzarea. Întregul domeniu se întinde pe o suprafață de 24 de hectare şi cuprinde, pe lângă palat, și alte construcţii, noi, destinate evenimentelor pentru publicul larg, precum Sala Regina Maria, pe o suprafaţă de 1.000 mp, cu 400 de locuri de parcare, ridicată în 2008, sau Pavilionul de Vară, realizat în 2007. Potrivit lui Uzunov, statul român nu şi-a exercitat încă dreptul de preemţiune (statul se bucură prin lege de dreptul de a fi cumpărător preferat - n.r.).
„Domeniul este de vânzare în portofoliul nostru. Din câte ştiu, cei trei proprietari, persoane fizice, au dorit să vândă încă de la început acest domeniu. Vorbim despre o proprietate situată pe malul lacului Buftea, care are în interior un lac pe 1,4 ha şi o deschidere de 300 metri spre lacul Buftea, precum şi parcul de 20 de hectare, care are arbori seculari. Pe acest domeniu sunt obiective din patrimoniul cultural naţional, precum Palatul Ştirbei, Palatul Mic şi biserica, poarta şi Turnul de Apă”, a explicat, pentru Mediafax, Eduard Mircea Uzunov.
Barbu Dimitrie Ştirbei, domnitor al Ţării Româneşti în perioadele iunie 1849 - 29 octombrie1853 și 5 octombrie 1854 - 25 iunie 1856, a început, în 1850, construcţia palatului de la Buftea ca o culă, prevăzută cu două tuneluri de ieşire în caz de primejdie. Urmaşii săi au adăugat clădirii încă două etaje şi i-au adus o serie de modificări importante, în ton cu moda arhitectonică a acelor ani, şi anume stilul Tudor. Palatul a fost terminat în 1863 de fiul domnitorului, Alexandru B. Ştirbei.
Palatul Ştirbei a fost construit după planurile arhitectului Joseph Hartl, lucrările fiind supervizate de Michel Sanjouand, care construise şi Palatul Ştirbei de pe Calea Victoriei din Bucureşti.
În anii anii 1850-1890, lângă palat a fost construită capela familiei, în stil neogotic, după proiectul arhitectului austriac, baron Theophil von Hansen. Aici se află mormintele domnitorului Barbu Dimitrie Știrbei Voievod, al prinţului Barbu Alexandru Știrbei şi ale rudelor acestora. Pictura capelei a fost realizată de Gheorghe Tăttărescu, care era rudă cu familia Ştirbeilor. Din pictura iniţială au mai ajuns până în zilele noastre doar fragmente din „Maica Domnului cu Iisus în braţe”, restul picturilor şi textul „Acest sfânt lăcaş fondat de Vodă Barbu Ştirbei şi soţia sa Elisaveta s-a terminat de fiul lor Alexandru Barbu Ştirbei în anul 1890” fiind pierdute.