Peste 200 de copii se întrec în meşteşuguri tradiţionale

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Cultură

Un articol de: Ștefan Mărculeţ - 23 August 2013

Cea de-a XVIII-a ediţie a Olimpiadei Naţionale „Meşteşuguri Artistice Tradiţionale“, de la Muzeul ASTRA, a adunat peste 200 de participanţi din peste 30 de judeţe.

Micii meşteşugari, însoţiţi de profesorii îndrumători, au concurat la confecţionarea costumelor populare, la pictarea icoanelor pe sticlă, la olărit

şi la multe alte meşteşuguri vechi.

Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului este animat din nou în aceste zile, când copii cu vârste între 6 şi 18 ani, câştigători ai etapelor judeţene ale Olimpiadei de Meşteşuguri Tradiţionale, au adus în Ardeal tradiţiile, obiceiurile şi părticele din spiritul meleagurilor natale.

Uliţele „satului“ din Dumbrava Sibiului, curţile gospodăriilor expuse aici, precum şi curtea bisericii din Bezded, judeţul Sălaj, au căpătat viaţă şi au devenit adevărate ateliere pentru micii meşteşugari.

Proiect al Complexului Naţional ASTRA, sprijinit de Consiliul Judeţean Sibiu şi de Ministerul Educaţiei Naţionale, prin Inspectoratul Şcolar Judeţean Sibiu, Olimpiada de Meşteşuguri Tradiţionale oferă posibilitatea ca până duminică, 25 august, orele 18:30, copiii să-şi expună lucrările deja realizate şi să dea naştere la noi podoabe de artă populară românească. Un juriu de specialitate evaluează lucrările realizate de copii şi va desemna cele mai bune dintre acestea, pe secţiuni.

În ultima zi a olimpiadei, de la orele 18:00, va avea loc la scena de pe lac festivitatea de premiere şi spectacolul de închidere a concursului.

Pirogravură şi obiecte vechi restaurate

Deschisă publicului iubitor de artă tradiţională, olimpiada din Dumbrava Sibiului este mai mult decât un simplu concurs. Am aflat de la mulţi dintre elevii şi profesorii participanţi că acest eveniment este de fapt cea mai bună oportunitate de a etala îndemânările, talentul şi dragostea faţă de cele moştenite de la bunici şi părinţi.

La primul atelier la care ne-am oprit am cunoscut trei elevi de clasa a cincea de la Şcoala „Regina Maria“ din Sibiu. Micii meşteşugari erau în plină activitate creativă şi am avut posibilitatea să asistăm la lucrul lor. Ştefania restaura şi picta un suport pentru mirodenii vechi de 30 de ani, găsit printre lucrurile bunicii. Emoţiile au copleşit-o pe Ştefania la gândul că bunica va fi foarte bucuroasă atunci când va admira vechiul obiect din bucătărie, dar şi la aprecierile venite din partea juriului. Raul este specialistul în pirogravură, iar la acel moment realiza o gospodărie din Câmpulung Moldovenesc, expusă în muzeul sibian. Tehnica este migăloasă, plăcile de lemn fiind „arse“ cu un aparat special. Răbdarea de care dă dovadă Raul în realizarea acestor gravuri este uimitoare. Cel de-al treilea membru al grupului, Ema, picta un cuier şi aştepta să se usuce culorile de pe hârtia proaspăt vopsită.

Nu departe de grupul de la Sibiu, două doamne din Arpaşul de Sus, judeţul Sibiu, au venit cu patru copii din sat, cursanţi ai Şcolii Populare de Arte din cetatea transilvană şi care au prins îndemânare în confecţionarea costumelor tradiţionale din zonă.

„Am venit la concurs şi am adus multe dintre lucrările lor, cum ar fi pieptare, ii, catrinţe şi cămăşi. Pojiţele sunt scrise cu creionul şi după aceea se face brodătura, iar mai apoi se coase. Fetele scot un fir ca să meargă oblu pe pânză şi după aceea se fac puii. Am moştenit acest meşteşug de la tatăl meu, iar acum îi învăţăm şi pe copii“, ne-a explicat Maria Nan, în termenii specifici acestei tehnici populare.

„Strigarea cucilor“ din Dobrogea

Mai sus pe uliţa unde s-au amenajat stand-urile de la olimpiadă, am găsit atelierul profesoarei Viorica Chiriş de la Palatul Copiilor din Tulcea, însoţită de două eleve din oraşul dobrogean. Elevele au învăţat de la profesoara lor cum să coase „tulpanul“, aşa cum se numeşte în Dobrogea basmaua fetelor. De culoare albă, tulpanul este frumos împodobit cu o dantelă colorată, cu modele diferite şi este întâlnit şi la comunităţile greceşti şi turceşti. „Broderiile de la tulpan se numesc «bibiluri», iar acestea se mai fac şi la batistele pentru mire, dar acelea erau cusute, nu croşetate ca la tulpan“, ne spune Viorica Chiriş.

Din aceeaşi zonă a ţării, din părţile Constanţei, un grup de elevi coordonaţi de profesoara Ileana Boghean au adus un obicei dispărut în momentul de faţă, numit „Strigarea cucilor“. Acest obicei era unul agrar şi se ţinea de locuitorii satelor din Sudul Dunării pentru a avea recolte bogate, pentru a fi feriţi de secetă, de boli şi pentru ca vitele să fie sănătoase. Obiceiul avea o dată mobilă şi avea loc la începutul Postului Paştilor, în prima zi de luni. Ceata „cucilor“ era formată din 50 de bărbaţi tineri, care timp de trei ani rămâneau în ceată şi nu mai primeau în acest răstimp vreun membru nou. „Ceata avea şi un împărat ce purta o mască deosebită de celelalte. Toţi membrii erau mascaţi şi îmbrăcaţi în haine tradiţionale femeieşti. Pentru femeile din sat era o mândrie să-şi vadă hainele îmbrăcate de „cuci“. Măştile erau confecţionate din traiste, şi pe cap aveau ataşate coarne de 80 de centimetri, împodobite cu pene de cocoş, fulgi, benzi colorate. Când un sătean intra în posesia vreunei pene din această mască, căpăta curaj pentru noul an agricol“, ne-a explicat Ileana Boghean.

„Cucii“ se întâlneau dimineaţa, la răsărit, la marginea satului, pe un lan de grâu înverzit şi executau un dans săltăreţ. Aveau săbii, aveau cârja cu un cârlig prin care se prindeau între ei. Dansul „cucilor“ era săltăreţ şi mut. După ce-şi puneau masca, nu mai spuneau nimic. După aceea, mergeau la livezi şi la staulele de vite, pentru a avea un an rodnic. Mai apoi, se împărţeau în sat câte doi, trei, pentru a putea să cuprindă tot satul, iar sătenii nu se fereau de „cuci“ şi chiar doreau să fie atinşi de aceştia pentru un an bun, a mai povestit Ileana Boghean.

La acelaşi stand al Constanţei, una dintre eleve şi-a expus icoanele pe sticlă şi un frumos tablou pe sticlă prin care este surprins obiceiul „cucilor“, întâlnirea acestora pe lanul de grâu şi împărţirea lor prin sat. Tot aici a fost expus un costum întreg al „cucilor“, cu mască, baston şi toate celelalte părţi componente.

Măşti şi ţesături de la Botoşani

În curtea unei gospodării din Dumbrava Sibiului, câţiva elevi din judeţul Botoşani lucrau de zor la războiul de ţesut şi la pictatul de icoane. Unul dintre reprezentanţii acestui judeţ, Mihai Simionesei, este elev la Seminarul Teologic Liceal „Sfântul Gheorghe“ din Botoşani. Chiar dacă a început să picteze abia din iarnă, Mihai a impresionat juriul cu talentul său.

„Am lucrat la început pe hârtie, pentru a nu strica materialul, iar mai apoi pe lemn. Până acum am peste 15 lucrări pe lemn, iar o parte dintre ele le-am dăruit prietenilor mei“, ne-a spus Mihai. Din războiul de ţesut adus cu multă greutate din Botoşani, au ieşit cămăşi, catrinţe, ştergare şi trăistuţe. Nu au lipsit din atelierul botoşănenilor nici măşti tradiţionale moldoveneşti şi icoanele pe sticlă.

Doi elevi din Comarnic, judeţul Prahova, au demonstrat că olăritul şi gravura încă se păstrează şi în această parte a ţării. Nici alte judeţe nu s-au lăsat mai prejos. Am găsit meşteri populari din Craiova, care confecţionau o ladă de zestre, iar cei din Iaşi au adus la Sibiu icoane şi cruci de lemn.

O deosebită expoziţie de icoane este amenajată la Biserica din Bezded, unde un grup de elevi din judeţul Sălaj lucrează icoane în tehnica metaloplastiei, prin care chipurile sfinte sunt reliefate pe un material metalic.

„Icoanele se modelează pe spate, iar pe faţă se consolidează forma. Apoi se patinează, se umple cavitatea cu amestec de bitum, cenuşă şi rumeguş, pentru protejarea formei. La final, se aplică un strat de ceară de albine“, ne-a spus coordonatorul grupului, Florin Lazăr.

Tabăra pentru copii cu dizabilităţi

Nu în cele din urmă, concomitent cu olimpiada de meşteşuguri, se desfăşoară în muzeul din Dumbrava Sibiului şi cea de a V-a ediţie a Taberei de Meşteşuguri „Fără limite - Împreună întru tradiţie“, dedicată copiilor şi tinerilor cu dizabilităţi din întreaga ţară.

Sunt prezenţi elevii Centrului Şcolar de Educaţie Incluzivă Turnu Roşu, ai Centrului de Plasament pentru Copilul cu Dizabilităţi Mediaş, ai Complexului de Servicii „Sfântul Andrei“ Mediaş şi ai Fundaţiei „Un copil, o speranţă“. Participanţii realizează obiecte de inspiraţie tradiţională şi au posibilitatea de a face cunoştinţă cu patrimoniul Muzeului ASTRA, sub îndrumarea ghizilor. De asemenea, ei pot învăţa de la cei mai iscusiţi meşteri populari prezenţi în cadrul programelor educaţionale ale muzeului. Dacă în prima zi a taberei, tinerii au învăţat să confecţioneze mori de vânt în miniatură, în cea de a doua zi ei pictează icoane.

Grupuri din Bulgaria şi China

Ediţia din acest an a Olimpiadei „Meşteşuguri Artistice Tradiţionale“ se bucură şi de o participare internaţională. Au sosit la Sibiu două grupuri de elevi din Republica Populară Chineză şi din Bulgaria. Astfel, cinci tineri din partea „Centrului Educaţional Wo Xing“ iau parte la concurs cu lucrări de „hârtie tăiată“ în ramă. Demonstraţiile practice realizate de aceştia au loc astăzi, între orele 9:00 şi 12:30, dar şi mâine, 25 august, la Complexul Arhitectural Maramureşean Berbeşti, din Muzeul în aer liber. Tot mâine, între orele 15:00 şi 17:00, tinerii chinezi vor prezenta două spectacole de cultură tradiţională chineză: „Opera din Pekin“ şi „Arta Caracterelor Chinezeşti“. Elevii bulgari prezenţi la această ediţie a olimpiadei participă la workshop-uri de brodat, pictat icoane, ţesut, olărit şi confecţionat păpuşi, alături de colegii din România. Prezenţa lor la olimpiadă este rezultatul colaborării dintre Complexul Naţional Muzeal ASTRA şi Complexul Arhitectural Etnografic ETAR din Gabrovo.