Pod de flori între trecut şi prezent

Cu mai multe flori s-a făcut primăvară în Sala Foaier a Muzeului Ţăranului Român (MŢR) din Bucureşti joi, 24 martie, când a fost vernisată expoziţia de pictură, fotografie şi fotoreportaj "Între timp - flori şi florărese în Bucureşti".

Flori şi florărese sublimate artistic, dar şi flori reale dăruite vizitatorilor ori expuse spre vânzare de către două florărese bucureştene din familii cu tradiţie în acest comerţ aparte, care înveseleşte trotuarele urbane.

Iniţiativa proiectului de faţă le aparţine artiştilor Mirela Trăistaru, Justinian Scărlătescu şi Lucian Muntean. Cei trei au mai avut anul trecut un proiect similar dedicat grădinilor din Capitală. Perspectiva artistică a expoziţiei de la MŢR este îmbogăţită de o perspectivă antropologică şi de una filosofică. Cei trei tineri s-au documentat despre viaţa şi imaginea florăreselor din Capitală în trecut, prin intermediul fotografiilor de arhivă, dar au încercat să surprindă pe film şi în penel şi ceea ce se întâmplă astăzi.

Privire proaspătă

Tehnica artistică la care au recurs s-a întâlnit cu ideea filosofică potrivit căreia noul este vechi şi vechiul este nou, după cum sublinia Justinian Scărlătescu. Concentrat mai mult asupra prezentului, Lucian Muntean a realizat un fotoreportaj de la piaţa de flori "George Coşbuc". Scărlătescu, ducând mai departe o viziune pe care a mai exploatat-o şi pe alte teme urbane, a pornit de la fotografii din perioada interbelică (1924 - 1935) pe care le-a reinterpretat încercând să le aducă mai aproape de prezent. Pictoriţa Mirela Trăistaru a realizat un tablou de dimensiuni impresionante ca o sinteză a celorlalte două perspective.

Rezultatul, o expoziţie unitară ca idee, cu lucrări care au un aer de familie, cu imagini care încearcă să ajungă într-un spaţiu temporal comun, venind dinspre trecut spre prezent, şi invers. Ajungând până la urmă într-un spaţiu atemporal, cel al unei perspective artistice reîmprospătate. În acest sens este de amintit opinia curatorului expoziţiei, criticul de artă Pavel Şuşară: "Păşind în această expoziţie, realizăm că nu subiectul este precar, ci modalitatea în care a fost tratat de-a lungul vremii. În jurul florilor şi florăreselor nu s-a mai glosat de mult foarte serios, poate de la Aman şi Luchian. Tema a trăit, în ultima vreme, la periferia picturii, ea fiind vulgarizată sistematic de către amatorii care voiau să producă altceva decât artă. Una dintre sursele expoziţiei este realitatea urbană însăşi, pentru că e imposibil să nu te întâlneşti în orice ieşire din casă cu o florăreasă care oficiază la standul ei. Cei trei artişti încearcă să disloce precaritatea tradiţiei acestui subiect. Sunt de remarcat trei componente ale proiectului: Justinian Scărlătescu a contribuit cu fotografii pe care le reformulează fără să le disloce mesajul documentar, fotografiile lui Lucian Muntean creează acel tip de ambiguitate pe care mizează orice demers artistic, iar Mirela încearcă să unifice cele două priviri în sincronie şi în istorie".

Flori de altădată

Prezent la vernisaj, academicianul Constantin Bălăceanu Stolnici i-a felicitat pe cei trei artişti şi a evocat ipostaze cu flori şi florărese din Bucureştiul copilăriei şi tinereţii sale: "Îi felicit pe cei trei tineri pentru această expoziţie dedicată florilor, într-un moment în care suntem anxioşi cu privire la viitorul nostru. E bine ca în astfel de momente să ne mai gândim şi la flori. Expoziţia aduce în atenţie o problemă antropologică: la noi, de pildă, instituţia florilor a fost monopolizată, după perioada fanariotă, de etnia rromilor, ataşamentul lor pentru frumuseţea florilor este evident şi în modul în care îşi aşază florile la vânzare pe baza unor arhetipuri geometrice şi cromatice care vin de departe. În copilăria mea, pe străzile principale admiram cromatismul florilor combinat cu un cromatism vestimentar al florăreselor mult mai accentuat decât cel pe care-l vedem astăzi. Îmi amintesc, de pildă, de vestita piaţă a florilor care se găsea în spatele Hanului lui Manuc, unde se aflau pe atunci şi o fântână, şi o cafenea de pe vremea fanariotă .. acolo erau îngrămădite florăresele ca într-un tablou de Catargiu. La fel, piaţa "Brătianu", pe locul actualului TNB, unde se mai desfăşurau şi spectacole tranzitorii de acrobaţie şi de circ. Expoziţia de faţă mă trimite ca o maşină a timpului în tinereţea mea, când Bucureştiul era cu totul altfel. Îi felicit pe artişti pentru reverenţa pe care o au faţă de flori."

Expoziţia va fi deschisă până la 12 aprilie, săptămânal, de marţi până duminică.