Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Educaţie și Cultură Cultură Principalele evenimente din martie 1920

Principalele evenimente din martie 1920

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Cultură
Un articol de: Prof. Dr. Dorin Stănescu - 03 Mar, 2020

3 martie - Consiliul Suprem al Conferinței de Pace adresează guvernului condus de Alexandru Vaida Voievod o notă semnată de șeful guvernului britanic prin care anunță că va recunoaște unirea Basarabiei cu România. Această veste are un ecou deosebit în țară, iar la București și Chișinău au loc man­ifestații de bucurie ale populației.

4 martie - În ziarul „Presa Capitalei” apar informații despre „Călătoria în jurul lumii” efectuată de prințul moștenitor al Coroanei. Plecat în 21 februarie din țară, Carol va face un veritabil tur al lumii și, vreme de șapte luni, va lipsi din țară. Mai târziu, doi dintre înso­țitorii prințului, Constantin Găvă­nescul și Nicolae Condiescu, vor publica jurnalele acestei călătorii în care vor descrie țările pe care le-au văzut și comparațiile cu lumea românească. În acest timp, regina Maria a căutat și a găsit o soție pentru fiul său, pe prințesa Elena a Greciei. 

7 martie - În editorialul „Recu­noașterea Basarabiei românești”, semnat de Emil Fagure și publicat în „Presa Capitalei”, erau mențio­nate meritele guvernului Alexandru Vaida Voievod în decizia luată de Aliați: „Propovăduind semnarea Păcei și nu politica de rezistență, am așternut drumul sigur pentru recunoașterea alipirei Basarabiei. Actul de astăzi arată încă o dată care a fost politica de cumințenie și ce bine a făcut guvernul Vaida adoptând semnarea păcei. România culege astfel primul rod al acestei politici în care ne facem un merit de a nu fi ezitat atunci când mulți șovăiau. Salutând cu bucurie recu­noașterea Conferinței de la Londra, trimitem Basarabiei asi­gu­rarea că precum a știut să obție, prin sem­narea Păcei, acest prim act de dreptate din partea marilor ei Aliați, România Nouă și demo­crată ști-va să obție și înlăuntru o Basarabie bine și cinstit adminis­trată”.

13 martie - Demisia guvernului Vaida Voievod, care a pierdut încrederea regelui. La Palat, a fost chemat la consultări generalul Alexandru Averescu, căruia suveranul i-a dat sarcina de a forma noul guvern. Echipa ministerială a guvernului Alexandru Averescu (13 martie 1920 - 16 decembrie 1921) era formată din: Constantin Argetoianu, ministru de interne; Take Ionescu, ministru de externe; Nicolae Titulescu, ministru de finanțe; Matei Cantacuzino, ministru de justiție; generalul Ioan Rășcanu, ministru de război; Dimitrie Greceanu, ministrul lucrărilor publice; Octavian Tăslăuanu, ministru al industriei și comer­țului; Petre P. Negulescu, ministrul cultelor și instrucțiunii publice; Octavian Goga, ministru al cultelor și artelor; Constantin Garoflid, ministrul agriculturii; Grigore Trancu-Iași, ministrul muncii. În cabinet, ca mi­niștri fără portofolii, mai intrau Ion Inculeț și Ion Nistor. Noul guvern a avut un mandat de mai bine de un an. Printre primele măsuri luate au fost dizolvarea primului Parlament ales al României Mari și reforma financiară și agrară.

14 martie - La Cluj au fost înființate Arhivele Statului.

 20 martie - Se încheie retragerea trupelor române din Ungaria, proces solicitat de Marile Puteri Aliate; a fost publicat un Jurnal al Consiliului de Miniștri prin care se instituie obligativitatea arbitrajului în cazurile conflictelor de muncă.

23 martie - Greva tipografilor a luat sfârșit. Ziarul „Presa Capitalei” și-a încetat apariția, iar marile cotidiene bucureștene au reintrat în peisajul zilnic.

27 martie - Întreaga țară sărbă­torește doi ani de la actul istoric al unirii Basarabiei cu patria-mamă. Cu această ocazie, la Mitropolie s-a desfășurat un Te Deum. Presa vremii a relatat pe larg ceremonia. Serviciul religios a fost oficiat de Mitropolitul primat Miron Costin (ieșind puțin din textul ziarului, se cuvine să facem erata acestei relatări spunând că ziaristul l-a încurcat pe primul Patriarh al Bisericii Ortodoxe, Miron Cristea, cu cronicarul Miron Costin). Onorurile militare au fost date de o companie cu drapel și muzică. După oficiere, generalul Rășcanu, ministru de război, a rostit în fața soldaților o cuvântare ocazională. Au asistat la această solemnitate miniștrii: generalul Averescu, Grigore Tran­cu-Iași, Duiliu Zamfirescu, Octavian Goga, Vasile Goldiș, Octavian Tăslăuanu, generalul Văleanu, Mitropolitul Nicolae Bălan. Și ziarul „Viitorul” consemna simțirea contemporanilor: „Nu este inimă de român care să nu se fi bucurat de consfințirea alipirei Basarabiei de patria mumă, iar acest fapt a fost sărbătorit de toată suflarea românească”.