Principalele evenimente din septembrie 1919

1 septembrie - Ziarul „Adevărul” anunța că în țară vor fi aduse  400 de locomotive și 4.000 de vagoane furate de armatele de ocupație germane și austro-ungare și recuperate de către armata română; corespondentul ziarului francez „Le Temps” la București îl intervievează pe Ion I.C. Brătianu, care vorbește despre situația din Ungaria și califică această țară drept „o primejdie europeană” prin faptul că ideile bolșevice amenințau să se întindă în toată Europa.

2 septembrie - presa de la București relatează despre decizia Consiliului Dirigent din Transilvania de a repatria pe toți funcționarii maghiari și maghiarii veniți din Ungaria după data de 1 iulie 1914 care au refuzat să  depună jurământ de credință față de statul român și care agitau spiritele în principalele orașe din Ardeal.   

3 septembrie - Ziarul „Adevărul” publică o  știre cu referire la o acțiune a preoților din Iași care militau pentru crearea unei Facultăți de Teologie pe lângă Universitatea din Iași. Aceștia au trimis o delegație care să-i solicite ministrului instrucției publice materializarea dorinței lor. Cursurile se preconizau a fi ținute de către Ion Nistor, Cicerone Iordăchescu, Valeriu Iordăchescu, P.S. Vartolomeu Stănescu şi de profesori de la Facultatea de Teologie din București.

7 septembrie - Decret- lege pentru exproprierea a 97.310 hectare de pământ arabil în Bucovina, care au fost împărțite țăranilor nevoiași.

9 septembrie - Într-un interviu acordat publicațiilor din Ardeal și publicat sub formă de știre în „Adevărul”, Vasile Goldiș afirmă că  „România Mare are să rămână stat creștin ortodox român și crede absolut necesară unificarea bisericei ortodoxe din Ardeal și din Regat pe temeiul Statutului organic al lui Șaguna”.

10 septembrie - Semnarea tratatului de pace cu Austria la Saint Germain. Austria ajunge la configurația teritorială  existentă și în prezent, are dreptul la o armată de 30.000 de oameni, dar are obligația de a  plăti despăgubiri importante pentru distrugerile provocate de armata sa în timpul Primului Război Mondial. Tratatul avea o serie de referiri și la țara noastră: se recunoștea unirea Bucovinei cu România, iar prin articolul 60 se impuneau o serie de clauze privind regimul minorităților care au fost considerate de contemporani ca încălcând suveranitatea țării. România a refuzat să semneze tratatul, iar presa  franceză scria: „Românii sunt amicii noștri; am luptat și suferit împreună pentru aceeași cauză. Trebuie să-i tratăm ca prieteni”.

12 septembrie - Printr-un Decret-lege a fost înființată Universitatea din Cluj. Aceasta avea patru facultăți: Drept, Litere și Filosofie, Științe și Medicină. Primul rector a fost Sextil Pușcariu; decrete ale Consiliului Dirigent privind reforma agrară în Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș.

14 septembrie - Presa națională a publicat știrea privind demisia guvernului Ion I.C. Brătianu, cauza fiind refuzul  primului-ministru de a semna tratatul de pace cu Austria. În textul scris către rege, Brătianu își justifica astfel decizia: „Consiliul suprem al Marilor Puteri, care a înlocuit Conferința de Pace a statelor aliate, n-a ținut seamă de acest tratat și a hotărât să impună României condițiuni pe care ea nu le poate primi  deoarece sunt incompatibile cu demnitatea, neatârnarea și interesele sale politice și economice”.

15 septembrie - La Cernăuți se înființează Partidul Democrat al Unirii din Bucovina, președinte este ales Ion Nistor, iar organ de presă „Glasul Bucovinei”. În 1923, PDU din Bucovina a fuzionat cu PNL.

17 septembrie - La Cluj se înființează Conservatorul de Muzică și Artă Dramatică.

27 septembrie - Se formează un guvern condus de generalul Arthur Văitoianu care are ca mandat organizarea și gestionarea primelor alegeri parlamentare în care cetățenii și-au exercitat dreptul de vot universal (masculin).

30 septembrie - La București se deschide la Ateneul Român primul Congres al preoților din întreaga țară, la care au luat parte preoți din toate provinciile României Mari. Congresul va începe cu participarea la un Te Deum la Mitropolie oficiat de către Arhiereul Platon Ploieș­teanul. La ora 10:00 au început lucrările care s-au desfășurat pe durata mai multor zile.