Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Educaţie și Cultură Cultură Principalele evenimente din urmă cu 100 de ani - august 1920

Principalele evenimente din urmă cu 100 de ani - august 1920

Galerie foto (1) Cultură
Data: 03 Aug, 2020

6 august - Ziarul „Adevărul” titra despre Conferința Internațională a Dunării de la Paris, unde s-a discutat pro­blema stabilirii unui statut definitiv al Dunării, așa cum se prevăzuse în cadrul negocierilor Tratatului de Pace cu Germania. Reprezentantul României a fost ales vicepreședinte al conferinței. În același ziar era publicat și articolul „Propaganda maghiară în presa engleză”, în care se făcea referire la un articol din revista „The Nation”, în care România era denigrată că în vremea ocupației Budapestei au fost făcute rechiziții de către Armata română și nu au fost plătite. Era publicată și scrisoarea de protest a reprezentantului României la Londra, prințul Bibescu, care nega vehement acuzațiile și protesta față de modul incorect în care era prezentată realitatea.

8 august - Editorialul lui Constantin Mille, „Toți cu Antanta”, din ziarul „Adevărul”, blama numeroșii germanofili din spațiul românesc care și-au schimbat după război opiniile devenind proantantiști: „Tot așa și filogermanii noștri ridică din când în când capul și caută să reiasă la suprafață. Ei au uitat trecutul lor ticălos, sunt acum cu puterile Antantei.”

10 august - La Sevres (Paris) se semnează Tratatul de Pace cu Turcia prin care se punea capăt existenței Imperiului Otoman. Tot aici se semnează un tratat special între Marea Britanie, Franța, Italia și Japonia, de o parte, și România, Polonia, Cehoslovacia și Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor, de cealaltă parte, prin care se recunoșteau în mod formal granițele acestora din urmă.

14 august - Ziarul „Adevărul” publică știrea cu programul sărbătorilor de readucere a capului domnului primei uniri, Mihai Viteazul, de la Iași și transportarea la Turda în data de 22 august pentru o ceremonie comemorativă, apoi în 23 august la Alba Iulia, 24 august la Sibiu și Șelimbăr, iar în 26 august prețioasa relicvă va fi depusă la locul de odihnă al domnului, Mănăstirea Dealu de lângă Târgoviște. 

16-19 august - Are ­­loc vizita la București a ­mi­nistrului de externe al ­Cehoslovaciei, ­Edvard Benes, iar în urma convorbirilor ­purtate cu Take Ionescu, ­mi­nistrul de externe al Rega­tului României, se va decide, mai târziu, crearea unei alianțe între România, Cehoslovacia și Iugoslavia, cunoscută în istorie sub ­numele de „Mica Antantă”.

18 august - Sosește la București mareșalul francez Joffre, eroul de la Marna, care i-a oferit regelui Ferdinand, în numele guvernului francez, medalia militară. Totodată, a decorat orașele București și Mărășești cu Crucea de Război și a ­înmânat ofițerilor români diferite decorații.

20 - 22 august - La București și Mărășești au loc ceremoniile prin care mareșalul Joffre conferă celor două municipalități „Crucea de Război”. Oaspetele francez a rostit următoarele cuvinte: „(...) Prin citarea Capitalei României Mari în ordinul de zi pe armată, Franța a voit să exprime în chip măgulitor admirația sa pentru orașul care a suportat cu atâta sânge rece și bărbăție asprele încercări ale războiului. Cu toată asprimea ocupației, cu tot bombardamentul, populația Bucureștilor a păstrat cu mândrie credința în triumful final al dreptelor sale revendicări și al cauzei libertății lumei apărată de aliați. Astfel nobila dv. populație s-a arătat vrednică de eroii lui Traian și ai lui Mihai Viteazul. De aceea, cu o adâncă emoție, Domnule Primar, adaug la virtuțile orașului București Crucea de război franceză”.

File de agendă

1 august - Prezidiul Academiei din Berlin îl alege pe Dimitrie Cantemir membru al acesteia (1714); a intrat în vigoare legea care abolea sclavia în Imperiul Britanic (1834); în România a fost constituit Ministerul Afacerilor Externe (1862); Rezistența poloneză a declanșat Revolta din Varșovia împotriva ocupantului nazist (1944); în China, Partidul Comunist a decis declanșarea „Revoluției Culturale” (1966); Ziua Națională a Elveției.

2 august - I. V. Stalin a semnat decretul pentru constituirea Republicii Sovietice Socialiste Moldovenească în teritoriul Basarabiei, smulsă din trupul României Mari; 75 de ani de la încheierea Conferinței de la Potsdam, în care Puterile Aliate au discutat viitorul Germaniei postbelice; prima vizită a unui președinte al SUA în România, Richard Nixon (1969).

3 august - Bătălia de la Guruslău, în care trupele lui Mihai Viteazul și cele ale generalului Basta înving oastea transilvană a lui Sigismund Bathory (1601); 125 de ani de la moartea lui Dimitrie Brândză, medic și botanist român (1846-1895); Ziua Municipiului Timișoara.

4 august - 100 de ani de la moartea lui Nicolae Fleva (1840-1920), om politic marcant al PNL, ministru și orator de marcă al epocii sale.

5 august - 170 de ani de la nașterea scriitorului Guy de Maupassant (1850-1893).

6 august - La Londra intră în funcțiune primul metrou din lume (1863); se înființează, în 1867, Biblioteca Societății Academice Române (azi, Biblioteca Academiei Române); 75 de ani de la lansarea primei bombe atomice asupra orașului Hiroshima (1945).

8 august - 150 de ani de la Mișcarea „Republica de la Ploiești” (1870), ultima mare încercare de revoluție a secolului 19 din spațiul românesc, pe fondul ciocnirilor modelelor de modernizare german și francez, susținute de Carol I, respectiv de gruparea liberal-radicală a lui Ion C. Brătianu și C.A. Rosetti.

9 august - Mihai Viteazul este asasinat pe câmpia de la Turda (1601).

10 august - 520 de ani de când Sfântul Voievod Ștefan cel Mare a dăruit Mănăstirii Putna „Marea dveră a Răstignirii”, o valoroasă broderie cu conținut religios (1500).

11 august - 330 de ani de la lupta de la Zărnești (1690) dintre imperiile Otoman și Habsburgic, la care a participat, alături de turci, și Sfântul Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu, contribuind decisiv la victoria otomană.

12/24 august - 155 de ani de la nașterea regelui României Ferdinand I (1865-1927); 55 de ani de la moartea lui Constantin Kirițescu (1876-1965), publicist și istoric român, autor al primei istorii românești a Primului Război Mondial; Ziua Internațională a Tineretului (instituită de ONU în 1999). 

15 august - La Constantinopol, este ucis din ordinul sultanului Sfântul Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu (1714); 75 de ani de la capitularea necondiționată a Japoniei (1945); Ziua Marinei Române.

16 august - 160 de ani de la moartea episcopului ortodox al Buzăului, Filotei Pârșoi (1805-1860), promotor al culturii române și figură importantă a luptei pentru Unirea de la 1859; 100 de ani de la nașterea criticului literar și poetului Virgil Ierunca (1920-2006).

17 august - 95 de ani de la moartea scriitorului Ioan Slavici (1848-1925).

18 august - Consiliul de Miniștri adoptă hotărârea prin care 23 august devine zi de sărbătoare națională (1949), înlocuind ziua de 10 mai, cu puternice conotații monarhiste. Hotărârea a fost abrogată în 1990, când ziua de 1 Decembrie devine Ziua Națională a României. 

20 august - Întemeierea statului maghiar de către Sfântul Ștefan (anul 1000), sărbătorită ca zi națională a Ungariei; 110 ani de la moartea medicului Nicolae Manolescu (1850-1910), întemeietorul Școlii Românești de Oftalmologie. 

21 august - 80 de ani de la asasinarea lui Leon Troțki (1879-1940), revoluționar bolșevic rus, creator al Armatei Roșii, colaborator apropiat al lui Lenin în vremea Revoluției din 1917; Ziua Medicinei Militare din România.

22 august - Începe a doua și cea mai lungă domnie a lui Vlad Țepeș (1456-1462); 130 de ani de la moartea scriitorului Vasile Alecsandri (1821-1890).

23 august - 425 de ani de la bătălia de la Călugăreni, în care Mihai Viteazul a dobândit o strălucită victorie asupra oastei otomane (13/23 august 1595); s-a desfășurat insurecția militară antifascistă de eliberare a țării (1944), între anii 1949 și 1989, această zi a fost celebrată ca Zi Națională a României; Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului (instituită din anul 2011).

24 august - 200 de ani de la moartea reprezentantului Școlii Ardelene, iluministul Ioan Budai Deleanu ­(1760-1820).

27 august - 250 de ani de la nașterea filosofului german Georg Wilhelm Friederich Hegel (1770-1831); 90 de ani de la nașterea istoricului literar Zigu Ornea (1930-2001); Republica Moldova și-a proclamat independența (1991).

29 august - 135 de ani de când germanul Gottlieb Daimler a brevetat „automobilul pe două roți“, motocicleta de mai târziu.

30 august - 755 de ani de la prima atestare documentară a Hunedoarei (1265); 80 de ani de la Dictatul de la Viena, în urma căruia România a fost obligată de Germania fascistă să cedeze Ungariei nord-vestul Transilvaniei (1940).

31 august - Ziua Limbii Române (în România și Republica Moldova).

(Dorin Stănescu)