La Biblioteca Academiei Române a avut loc, zilele acestea, lansarea ultimei ediții în limba română a volumului „Cartea neagră a comunismului. Crime, teroare, represiune”, coordonat de istoricul francez
„Profesorul de istorie nu are o meserie, ci o misiune”
Conferința Națională a Profesorilor de Istorie, organizată de Societatea de Științe Istorice din România în parteneriat cu Universitatea din București, parte a unui program mai amplu dedicat Centenarului Marii Uniri, își încheie astăzi lucrările. Evenimentul, la care au participat 50 de profesori, cercetători și profesioniști din domeniul istoriei, a fost deschis, în ziua de 12 iulie 2018 de către prof. univ. dr. Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române, cu prelegerea intitulată „Meseria de profesor de istorie, astăzi”. În cuvântul său, acesta a subliniat discrepanța dintre semnificația profesiei didactice în secolul trecut și cea de astăzi: „În Ardeal, profesorii de istorie erau numiți apostolii neamului. Profesorul de istorie este și el astăzi în criză, ca de altfel întreaga societate, și nu numai la noi, ci în întreaga lume”.
Potrivit lui Ioan Aurel Pop, profesorul de istorie în România are sigur multe motive să fie dezamăgit. „Criza, în ciuda așteptărilor noastre, s-a accentuat după 1989 din mai multe motive, iar unul dintre ele a fost ideea păguboasă că orele de istorie sunt de prisos pentru că au fost «instrumentum regni» - al regimului comunist. De aceea trebuie să fie desființată. Dacă Războiul Troiei a fost purtat din cauza iubirii, nu desființezi iubirea, ori națiunea, ori biserica. Dacă istoria a fost instrumentalizată, nu înseamnă că este rea, ci că unii au zis că trebuie să o îndepărtăm, să reducem numărul de ore de istorie, iar la unele profiluri asistăm chiar la scoaterea istoriei, ceea ce pentru ideea generală de istorie este o catastrofă, pentru că istoria trebuie să ne dea orizontul de cultură pentru a trăi în această lume.”
Mesajul final al președintele Academiei a fost unul optimist, spunându-le participanților că „profesorul de istorie nu are o meserie, ci o misiune de a menține vie speranța”, rolul fiind acela de a păstra speranța în aceste vremuri.