La Biblioteca Academiei Române a avut loc, zilele acestea, lansarea ultimei ediții în limba română a volumului „Cartea neagră a comunismului. Crime, teroare, represiune”, coordonat de istoricul francez
Proiectul pentru noul muzeu de istorie a început
Una dintre atracţiile deosebite ale capitalei noastre este Muzeul de Istorie, iar clădirea minunată în care funcţionează are o vârstă respectabilă, fostul Palat al Poştelor fiind ridicat pe Calea Victoriei de către arhitectul Alexandru Săvulescu, în anii 1894–1900.
Poşta Centrală a funcţionat în acest palat până în anul 1970, când s-au făcut lucrări de renovare a clădirii şi s-a amenajat Muzeul Naţional de Istorie, inaugurat în anul 1972.
Pentru iniţierea unui proiect de consolidare, restaurare şi reamenajare a spaţiului muzeal, sub egida Uniunii Internaţionale a Arhitecţilor s-a lansat luni, 1 februarie, Concursul internaţional de soluţii de arhitectură „Noul Muzeu Naţional de Istorie a României”, potrivit unui comunicat trimis de MNIR către Agerpres.
Ministerul Culturii şi conducerea Muzeului de Istorie au în vedere reafirmarea instituţiei ca muzeu contemporan de istorie, revalorizând şi clădirea în contextul noii realităţi urbane a anilor noştri.
Se speră ca la finalul proiectului, prin reorganizarea spaţiului şi prin dezvoltarea ofertei culturale, noul muzeu să atragă cel puţin 300.000 de vizitatori anual.
În comunicat se nuanţează proiectul: „Spre deosebire de situaţia actuală, noul MNIR trebuie să fie uşor accesibil pentru toate aceste categorii de vizitatori, de la copii la bătrâni, incluzând persoanele cu dizabilităţi, să reflecte caracterul deschis al proiectului cultural şi ştiinţific, definit ca «un muzeu de astăzi», oferind, pe lângă expunerea naraţiunii istorice şi conservarea patrimoniului muzeal, programe culturale şi de loisir”.
Muzeul Naţional de Istorie a României este cel mai bogat din ţară, având în colecţiile sale circa 750.000 de piese, cuprinzând importante descoperiri arheologice (probabil unele dintre cele notorii sunt cele aflate în zona de tezaur – Cloşca cu Puii de Aur, Coiful dacic de la Coţofeneşti) -, precum şi documente istorice ale ţării, multe fiind chiar unicat în Europa şi chiar în lume.
Iată cum arată calendarul estimativ de desfăşurare a activităţilor, care include organizarea concursului internaţional de soluţii – de la începutul lunii februarie până în luna iulie -, începutul proiectării – etapă planificată pentru septembrie – decembrie, finalizarea proiectării şi debutul execuţiei ce vor avea loc în anul 2017, finalizarea lucrărilor de restaurare, consolidare şi construcţie, precum şi amenajarea şi deschiderea parţială a unor spaţii expoziţionale în 2019, iar recepţia finală, în anul 2021.
În faza din anul 2019, noul muzeu naţional de istorie al României va prezenta publicului expoziţiile permanente: Preistorie, Geto-dacii şi Dacia romană, Evul Mediu, Epoca modernă şi contemporană, Tezaurul Istoric, Cabinetul Numismatic, Lapidarium, Muzeul Naţional Filatelic, precum şi istoricul zonei, clădirii şi MNIR.
În ultima etapă, din anii 2021-2022, se vor mai deschide două expoziţii permanente: Românii din afara graniţelor şi Istoria copilăriei – acest din urmă titlu fiind dat ca provizoriu.
Secţiunile funcţionale ale viitorului ansamblu muzeal vor fi: depozitare, conservare şi restaurare patrimoniu, cercetare patrimoniu, expunere patrimoniu, reprezentare, comunicare, plus secţiunile auxiliare: administrare, întreţinere, protecţie şi pază.
Acum vine partea poate cea mai dragă publicului, unde vizitatorului îi vor fi oferite spaţii moderne, muzeul nemafiind o clădire prin care să te grăbeşti în urma ghidului, ci un adevărat loc de socializare şi petrecere a timpului liber în conexiune cu istoria. Curtea interioară va fi acoperită şi va conţine în jurul unei copii a Columnei lui Traian librărie, cafenea, bibliotecă publică şi altele asemenea. Circulaţia se va putea face pe trasee verticale către secţiuni din cadrul expoziţiei permanente, fără intersectarea altor circuite funcţionale.
Se doreşte realizarea unor legături directe între curtea interioară şi spaţiul public înconjurător, plus realizarea unui subsol cu mai multe niveluri, sub cel al atriumului din curtea interioară, astfel că spaţiile se vor mări cu aproximativ 2.700 de metri pătraţi pe fiecare nivel.
Integrare armonioasă în noua ambianță a orașului
Provocarea majoră a proiectului constă în a nu afecta percepţia clădirii fostului Palat al Poştelor, ci a o integra armonios în noua ambianţă a oraşului. Această construcţie monumentală a fost realizată de arhitectul Săvulescu după ce acesta a vizitat, împreună cu directorul poştelor de atunci, Ernest Sturza, mai multe capitale europene, studiind clădirile de poştă. După ce au admirat palatele poştelor din Paris, Viena, Torino, Milano, Veneţia, Budapesta, Zurich şi Geneva, la întoarcere au stabilit că cel mai bun model pentru Palatul Poştelor din Bucureşti este cel din Geneva.
Poşta ţinea la sfârşitul anilor 1800 de Ministerul de Interne, cel care a obţinut pentru proiect un credit de 3.000.000 de lei aur.