Realizări pentru regizorii și scenariștii români în 2016

Anul ce tocmai a trecut a fost plin de evenimente culturale în domeniul filmului, cu multe reușite pentru români, atât în țară, cât și peste hotare. Iată o scurtă trecere în revistă a momentelor care au marcat anul 2016 în sfera cinematografiei.

Filmul românesc a avut un parcurs foarte bun în anul care tocmai s‑a încheiat. Unul dintre laureații de la Cannes a fost Bogdan Mirică. El a fost selectat pentru a participa la secțiunea „Un Certain Regard” cu filmul „Câini”, pentru acesta primind premiul criticii de specialitate, care a apreciat că prin acest lungmetraj Bogdan Mirică părăsește tradiția minimalistă a cinematografiei românești în materie de film thriller și se creează premisele unui thriller în toată puterea cuvântului.

Regizorul și scenaristul Radu Jude și‑a văzut încununat de succes proiectul prin care a spus povestea scriitorului Max Blecher - „Inimi cicatrizate” se numește filmul care i‑a adus lui Jude premiul juriului de la Festivalul de Film de la Locarno.

Filmul i‑a adus în fața publicului pe Lucian Teodor Rus, Ilinca Hărnuţ şi Ivana Mladenovic, printre actorii titulari, povestea scriitorului care a murit tânăr, suferind de tuberculoză osoasă.

Și alți regizori români au creat filme noi în anul 2016. Îi amintim pe Nap Toader, cu „ByPass”, Cătălin Mitulescu, cu „Dincolo de calea ferată”, şi Iura Luncaşu - acesta din urmă cu două filme: „Minte‑mă frumos în Centrul Vechi” şi thrillerul independent „Tudo”.

Igor Cobileanski a făcut un nou film, „Afacerea Est”, care spune povestea amuzantă a doi moldoveni și a visului lor de îmbogățire.

A mai debutat în lungmetraj Catrinel Dănăiaţă, cu filmul „Dublu”, care i‑a adus în fața publicului pe Bogdan Dumitrache şi pe Maria Dinulescu. Filmul a fost prezentat şi la festivalul de la Karlovy Vary.

Realizări la categoria documentar

Nici zona filmului documentar nu a fost nereprezentată în anul care a trecut, regizorii români făcând filme care s‑au dovedit de succes.

Filmul „Doar o răsuflare”, de Monica Lăzurean Gorgan, fost premiat la Festivalul Astra de la Sibiu; filmul documentar „Cinema, mon amour”, de Alexandru Belc, abordează chiar una din zonele dureroase ale domeniului, spunând povestea unui om care face eforturi să țină pe linia de plutire un cinematograf din Piatra Neamț.

Un reportaj de presă s‑a transformat în filmul documentar îBondoc”, creație a lui Mihai Voinea, Mihai Mincan și Cristian Delcea. Filmul spune povesta unui pensionar pasionat de șah, care abia la finalul carierei sale reușește să obțină un premiu.

Nici coproducțiile nu au lipsit din peisajul cinematografi al anului 2016. Unul dintre acerste filme este o adevărtă „vedetă” a festivalurilor internaţionale, „Toni Erdmann”, de Maren Ade, film realizat cu ajutorul casei de producţie Hi Film, coordonată de Ada Solomon. Mare parte din film a fost făcut pe străzile Bucureștiului, Ada Solomon spunând la momentul premierei că îfilmul este, într‑o mare măsură, un omagiu adus Capitalei”.

O altă coproducţie românească, „Album”, care a însemnat și debutul în filmul de lungmetraj al turcului Mehmet Can Mertoglu, s‑a bucurat de cronici excelente la Cannes. Filmul aduce în fața spectatorilor povestea unui cuplu care face eforturi de a crea un album de familie pentru un copil pe care urmează să îl adopte. Director de imagine al filmului este Marius Panduru.

Noutăți în domeniul filmului

Dar nu doar trecutul sună bine în domeniul cinematografiei, ci și viitorul.

O parte dintre premierele anului 2017 au fost deja anunţate. Cel mai nou film al lui Nae Caranfil, „6,9 pe scara Richter”, va rula pe marile ecrane româneşti începând din 20 ianuarie. O săptămână mai târziu, va fi prezentat publicului român „Fixeur”, de Adrian Sitaru. De altfel, actorul principal din film, Tudor Aaron Istodor, a fost selectat în programul „Shooting Stars” al Berlinalei.

Tot la Berlinală va fi prezent şi Călin Netzer, care a câştigat în urmă cu trei ani marele trofeu al festivalului, Ursul de Aur. De data aceasta, el va prezenta publicului filmul „Ana, mon amour”. Premiera pe marile ecrane româneşti va avea loc pe 3 martie.

Regizorii români s‑au implicat și în domeniul legislației care privește zona lor de activitate și, astfel, în cinematografia română s‑au înregistrat schimbări şi la nivel înalt de organizare. Spre finalul anului, Guvernul a adoptat o ordonanţă de urgenţă care modifică şi completează ordonanţa din 2005, ce reglementa până atunci industria cinematografică. Printre susţinătorii acestor modificări s‑au numărat regizorii Tudor Giurgiu şi Cristian Mungiu.

Potrivit actului normativ, publicat în Monitorul Oficial la jumătatea lui decembrie, Arhiva Naţională de Filme a trecut din subordinea Centrului Naţional al Cinematografiei în subordinea Ministerului Culturii. În ceea ce priveşte finanţarea proiectelor cinematografice, documentul include termenul de îfilme dificile” şi anume, filme cu microbuget, primul şi al doilea film de lungmetraj al unui regizor; filme cu un potenţial comercial limitat şi, în consecinţă, cu şanse minime de recuperare a bugetului de producţie. Pentru crearea fondului cinematografic - bugetul din care sunt finanţate proiectele de film, instituţiile care gestionează industria cinematografică - documentul prevede să fie adusă inclusiv o proporţie de 2% din sumele colectate la bugetul de stat de la operatorii economici care desfăşoară activităţi în domeniul jocurilor de noroc, dar şi colectarea unei contribuţii de 3% din preţul minutelor de publicitate vândute din spaţiul programului propriu de către societăţile de televiziune prin cablu, care au licenţă pentru producţia de programe şi care se adaugă acestui preţ.

De asemenea, potrivit aceleiaşi ordonanţe, îpentru realizarea interesului public general privind accesul la cultură”, autorităţile administraţiei publice locale sunt obligate să asigure, pentru o perioadă de minimum 15 ani, difuzarea cel puţin o dată pe săptămână de film autohton.