Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Educaţie și Cultură Cultură „Să nu credem că dacă avem credinţă în Dumnezeu ni se permite orice“

„Să nu credem că dacă avem credinţă în Dumnezeu ni se permite orice“

Data: 15 Septembrie 2014

Premiera spectacolului „Un bărbat pentru Sara“, în care Emilia Popescu joacă un rol demn de harul cu care a fost înzestrată, a avut loc la 13 septembrie, la Grand Cinema & More Băneasa, care a şi deschis stagiunea de toamnă, de altfel. Actriţa joacă alături de Constantin Cotimanis, Diana Cavallioti, Andreea Vasile şi Andi Vasluianu. Spectacolul este regizat de Claudiu Goga, iar scenografia este semnată de Ioana şi Radu Corciova. Am întrebat-o pe Emilia Popescu dacă e adevărat că Dumnezeu coboară pe scenă uneori: „De foarte multe ori… Coboară… Am trăit în sală acest lucru când am văzut «Lungul drum al zilei către noapte» la Teatrul Bulandra, dar şi «Romeo şi Julieta la sfârşit de noiembrie». Atunci am simţit asta. Am spus că dacă reuşesc măcar o dată să provoc într-un spectator ce mi-au provocat mie cei de pe scenă sunt fericită. Ca să pot trece peste greutăţi m-a ajutat firea mea puternică şi răbdătoare. Am forţat uneori lucrurile, trebuia să stau mai mult acasă, dar am jucat. Uneori în condiţii mai grele, în frig. Am făcut însă un pact cu Dumnezeu. «Lasă-mă, te rog, de data asta, deşi nu e bine, promit că după aceea o să fiu cuminte. Dă-mi un semn dacă e bine sau rău!» Îţi dă semne dacă ai credinţă. E foarte important să ştii că ai greşit, să te căieşti, şi dacă poţi, să te îndrepţi. Din păcate, uneori, ce ai făcut nu se poate îndrepta, trebuie să obţii o iertare divină, care se va produce probabil în alt timp, nu în timpul nostru fizic, aici, pe pământ. Încercăm să trăim însă altfel după ce am făcut anumite greşeli. Să le conştientizăm şi să nu credem că dacă avem credinţă în Dumnezeu ni se permite orice. Să nu vorbim prea mult despre asta, pentru că vorbeşte atât de multă lume despre credinţă. Eu nu vreau să vorbesc foarte mult, chiar dacă e la modă. Să te rogi înseamnă să o faci în tăcere, cu decenţă. La noi decenţa a ajuns un arhaism, un cuvânt şi o stare demodată şi privită suspect“, ne-a spus actriţa. (Loreta Popa)