Grupurile „Plugușorul cu felinar” de la Tătăruși, Ansamblul folcloric „Ciureana” şi copiii de la Palatul Copiilor Iași vor vesti, mâine, 21 decembrie, pe scena amfiteatrului Muzeului „Ion Creangă”
Salonul de Carte Bookfest de la Târgu Mureş
În perioada 8-11 septembrie a avut loc la Târgu Mureş Salonul de Carte Bookfest. Evenimentul s-a desfășurat la Teatrul Naţional, iar mureșenii au fost întâmpinaţi cu o ofertă de circa 100.000 de titluri ale unora dintre cele mai importante edituri din țară: Humanitas, Polirom, RAO, Corint, Curtea Veche Publishing, Nemira, Litera, ALL, Niculescu, Herald, Univers Enciclopedic, Antet și multe altele.
Potrivit directorului executiv al Bookfest, Mihai Mitrică, anul 2016 este cel mai bun an pentru cărţile pentru copii, înregistrându-se o adevărată „explozie” a acestora, iar la cel de-al treilea Salon de Carte Bookfest de la Târgu Mureş, care s-a închis duminică, peste 40% din ofertă a fost destinată acestui segment de cititori.
„Se citeşte din ce în ce mai multă beletristică, se citesc din ce în ce mai multe cărţi pentru copii. Cred că anul 2016 este de departe cel mai bun an pentru cărţile pentru copii, a fost ceva la sfârşitul anului trecut, dar de la începutul anului a fost ca o explozie a cărţilor pentru copii, toată lumea şi-a dat seama, în sfârşit, că e cazul să creştem o generaţie de cititori, să nu mai vânăm cititori în diverse colţuri, ci să-i creştem pe cei tineri, care să devină ulterior reprezentanţii unei generaţii care să constituie o piaţă de carte sănătoasă în România”, a spus Mitrică.
Totuși, acesta a afirmat nevoia unei reţele naţionale de distribuţie de carte şi a unei strategii de promovare a cărţii în şcoli.
„Nu văd posibil ca pentru multă vreme Bookfestul sau Gaudeamus să suplinească lipsa unei reţele naţionale de distribuţie de carte, să meargă până în zonele rurale, lipsa unor strategii coerente ale Ministerului Educaţiei Naţionale de promovare a cărţii în şcoli şi de apropiere a copiilor de lectură. Nu doar prin acele sinistre liste de lecturi obligatorii pe care nu le mai verifică nimeni, dar în care figurează şi cărţi anacronice, care nu le mai spun nimic copiilor din generaţia de azi”, a susţinut domnul Mihai Mitrică într-un interviu acordat Agerpres. Domnia sa a continuat explicând că viziunea asupra culturii trebuie să capete accente noi, mai serioase:
Organizarea de saloane de carte se dovedeşte o chestiune din ce în ce mai dificilă, chiar dacă cazul de la Târgu Mureş este unul fericit, fiindcă se bucură de susţinerea Consiliului Judeţean Mureş, acest lucru ducând la neperceperea de taxe de participare, însă în alte oraşe nu găsim aceeaşi situaţie. Realitatea este că aceiaşi expozanţi vin mereu la evenimente, alţii care au mai apărut de-a lungul timpului nu au putut ţine pasul. La Biblioteca Naţională a României sunt înregistrate în jur de 6.000 de entităţi cu cod de editură, însă circa 20 de edituri din ţară au o activitate susţinută şi maximum 100 sunt active anual, adică scot minimum un titlu în fiecare an.
„Nu cred că ne putem gândi că la populaţia României e suficient acest număr de edituri, pentru că nevoia de carte pentru o astfel de populaţie e mult mai mare”, a concluzionat Mihai Mitrică, directorul executiv al Bookfest.