Săptămâna Filmului Românesc a început în Cuba

Realizări cinematografice celebre ale unor nume de excepţie, precum Sergiu Nicolaescu, Dan Piţa și Lucian Pintilie, sunt prezente în însorita Cubă, între 22 şi 28 februarie, în cadrul celei de-a III-a ediţii a Săptămânii Filmului Românesc.

Acest eveniment este organizat de Uniunea Autorilor şi Realizatorilor de Film din România (UARF), cu sprijinul Centrului Naţional al Cinematografiei, al Ambasadei României la Havana, al Institutului Cuban de Artă şi Industrie Cinematografică şi Cinemateca Cubaneză, informează Agerpres. În comunicatul remis presei de UARF se arată: „Într-un context pozitiv şi stimulator pentru filmul românesc, prezenţa delegaţiei UARF în Cuba, reprezentată de prof. univ. dr. Ioan Cărmăzan, pre­şedintele Uniunii Autorilor şi Rea­lizatorilor de Film din România, este mai mult decât bineveni­tă, demonstrând că filmul românesc poate oferi calitate şi un mesaj clar care să reflecte valoarea ­ci­­n­e­­matografiei şi a cineaştilor ro­mâni”. Profesorul universitar doc­tor Ioan Cărmăzan va susţine în cadrul manifestării conferinţe pe tema „Filmul, nepot al Renaşterii”.

În zilele dedicate proiecţiilor, spectatorii vor putea vedea filmele: „Atunci i-am condamnat pe toţi la moarte”, „Orient Express”, „Osânda” şi „Ciuleandra”, regizate de Sergiu Nicolaescu; „Ţapinarii” şi „Casa din vis”, în regia lui Ioan Cărmăzan, „Nunta de piatră”, în regia lui Dan Piţa şi a lui Mircea Veroiu, „Cel mai iubit dintre pământeni” - regia Şerban Marinescu, „Balanţa” - regia Lucian Pintilie, „Duios, Anastasia trecea” - regia Alexandru Tatos; şi filmele documentare „Stuf” - regia Titus Mesaros (1966), „Histria, Heracleea şi lebedele” - regia Ion Bostan (1968), „Căluşarii” - regia Paula Popescu Doreanu (1968) şi „Sus la poarta Raiului” - regia Florica Holban (1990).

Pentru că printre regizorii mari care semnează filmele ce vor fi rulate în Cuba se numără și Dan Pița, Sergiu Nicolaescu și Lucian Pintilie, vă reținem atenția cu câteva date din biografia acestora. Dan Pița a debutat cu filmul documentar „Apa ca un Bivol Negru”, după ce și-a făcut studiile la Școala Sanitară „Sorbona” din București, iar apoi Regia de film la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” (IATC) din București, promoția 1969. În filmul documentar aborda drama inun­dațiilor din anul 1970. A urmat un film despre Roșia Montană, așa cum era această localitate la 1900. Dan Pița a făcut și seriale de televiziune. Îndrăgitele filme din seria cu românii plecați în căutarea norocului tocmai peste ocean - „Profetul, aurul și ardelenii”, „Pruncul, petrolul și ardelenii” sunt semnate tot de Dan Pița, regizorul reușind să arate viața americană de la sfârșitul secolului al XIX-lea, când Ion Brad (jucat de Ovidiu Iuliu Moldovan) a emigrat din cauza sărăciei din Transilvania.

Prea multe prezentări pentru Sergiu Nicolaescu nu sunt necesare, simpla evocare a numelui său detonând în mintea oricărui român fie secvențe cu un Pistruiatul care le făcea boacăne na­ziștilor (și făcea jocul ilega­liștilor comuniști), fie cu Comisarul Moldovan, fie imagini din celebrele lui filme istorice, în care bătălii importante din istoria noastră au fost redate veridic și cu mijloace materiale și umane impresionante. În filmul „Ciuleandra”, realizat în colaborare româno-vest-germană, în anul 1985, după cartea cu același nume a lui Liviu Rebreanu, Sergiu Nicolaescu și-a arătat maiestria regizorală abordând această zonă a conflictelor interioare, a dramei psihologice.

Lucian Pintilie a montat, după absolvirea Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică din București, o serie de spectacole cu Teatrul Bulandra din București, precum: Copiii soarelui (1961), Proștii sub clar de lună (1962), Cezar și Cleopatra (1963), Biedermann și incendiatorii (1964), Inima mea e pe înălțimi (1964), D’ale carnavalului (1966), Livada cu vișini (1967). Filmul său „Reconstituirea” a marcat și începutul problemelor cu auto­ritățile comuniste, căci Miliția nu era prezentată conform viziunii corecte a timpului. Astfel că, tot după moda vremii, autoritățile au „relaxat” pentru Lucian Pintilie regulile călătoriilor peste graniță, oferindu-i pașaport și invitându-l să plece, ceea ce regizorul a și făcut. A montat o sumedenie de piese în străinătate, din care men­ționăm: Turandot, în 1974, la Théâtre National de Chaillot din Paris, Pescărușul (1975) la Théâtre de la Ville din Paris, Azilul de noapte (1983), Arden din Kent (1984), Astă seară se improvizează (1987), Trebuie să trecem prin nori (1988), Dansul morții (1990.

Fimul „Balanța” este o altă producție cunoscută semnată de Lucian Pintilie.