Sărăcia, principala cauză a abandonului şcolar

România încă nu a rezolvat problema părăsirii timpurii a educaţiei, cele mai îngrijorătoare statistici vizându-i pe tinerii cu vârste între 18 şi 24 de ani, care părăsesc şcoala pentru a-şi câştiga existenţa, "cel mai probabil ca muncitori necalificaţi". De altfel, printre principalele motive care stau la baza abandonului şcolar se numără sărăcia, dar şi navetismul şi lipsa supravegherii din partea părinţilor.

Rata abandonului şcolar creşte în ţara noastră direct proporţional cu vârsta elevilor, tinerii cu vârste între 18 şi 24 de ani părăsesc băncile şcolii pentru a se întreţine singuri, chiar dacă pentru acest lucru sunt nevoiţi să lucreze ca muncitori necalificaţi. "Părăsirea timpurie a educaţiei constituie un semnal de alarmă pentru minister, iar noua lege a educaţiei va conduce tocmai la diminuarea acestor pierderi. Acel procent de 16,6%, reprezentat de tinerii care abandonează şcoala, probabil că lucrează ca muncitori necalificaţi sau ca zilieri", a spus Oana Badea, secretarul de stat pentru învăţământul preuniversitar, cu prilejul mesei rotunde "Campania Globală pentru Educaţie", eveniment organizat de "Salvaţi Copiii".

De altfel, acest procent de 16,6% situează România pe o poziţie nefavorabilă în rândul ţărilor UE.

În acelaşi context, Oana Badea a afirmat că introducerea obligativităţii grupei pregătitoare înainte de înscrierea în clasa I are rolul de a echilibra accesul spre învăţământul primar. În prezent, rata abandonului şcolar în învăţământul primar şi gimnazial este de aproximativ 1,8%.

"Ponderea celor care au fost la grădiniţă şi se înscriu în clasa I este de circa 91%", a precizat Badea.

Organizaţia "Salvaţi Copiii" România a derulat, în perioada 2 mai-15 iunie 2011, campania "Este un drept. Fă-l să fie drept! Educaţie pentru fete şi femei, acum!", în cadrul Campaniei Globale pentru Educaţie (Global Campaign for Education), în parteneriat cu MECTS, asociaţiile de părinţi, sindicatele din învăţământ, dar şi alte organizaţii neguvernamentale.

Activităţile de conştientizare şi informare au avut loc în aproape 1.000 de unităţi de învăţământ din întreaga ţară, pornind de la problemele identificate în campanie, organizaţia întocmind şi o listă de priorităţi înaintată instituţiilor abilitate. Astfel, pentru combaterea acestui fenomen îngrijorător, cum este abandonul şcolar, este necesar ca programa şcolară să asigure elevilor dobândirea unor valori, cunoştinţe şi abilităţi de viaţă (noţiuni şi abilităţi pentru un stil de viaţă sănătos, egalitate de gen, non-discriminare, prevenirea riscurilor de a deveni victime ale traficului de fiinţe umane, orientare profesională etc.), elaborarea unui mecanism de comunicare şi colaborare între autorităţile/organizaţiile relevante, prin aplicarea căruia să se asigure înscrierea la şcoală şi frecventarea învăţământului obligatoriu de către toţi copiii cu vârstă şcolară.

De asemenea, în perioada de criză economică, mai mult decât oricând, pentru ca fiecare copil să poată beneficia de dreptul la educaţie, este esenţial ca autoritaţile să-şi respecte angajamentul de a aloca (şi de a cheltui) 6% din PIB pentru educaţie.

De ce abandonează elevii şcoala

Sărăcia, şomajul, investiţiile reduse, conjuncturale în infrastructura şcolară, neputinţa părinţilor şi a profesorilor sunt principalele cauze ale abandonului şcolar, potrivit lui Adrian Nicolae, autorul studiului "Căutăm drumuri spre şcoală!", o analiză a cauzelor abandonului şcolar în patru judeţe din România.

Studiul, care a fost realizat în perioada octombrie 2010-ianuarie 2011 în sectorul 3 din Bucureşti, în Cluj, Dâmboviţa şi Galaţi, subliniază că elevii respondenţi aduc ca argumente pentru abandonul şcolar corigenţa, repetenţia, anturajul, părinţii, starea materială şi faptul că şcoala nu le oferă nicio perspectivă.

Din punctul de vedere al părinţilor, motivele abandonului le reprezintă sărăcia şi lipsa de comunicare.

O altă cauză din studiu, care duce la abandonul şcolar, este faptul că părinţii nu îi supraveghează pe elevi şi, de asemenea, nici profesorii.

Elevii aflaţi în abandon provin din familii dezorganizate şi cu o situaţie materială precară, relevă studiul.

Printre alte cauze ale abandonului se numără existenţa discrepanţelor semnificative între şcolile din mediul rural şi din cel urban, între şcolile de cartier şi cele din centrul localităţilor, dar şi navetismul şi instabilitatea instituţională a unităţii de învăţământ.