Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Educaţie și Cultură Cultură Târgul de Sfântul Dimitrie de la Muzeul Satului

Târgul de Sfântul Dimitrie de la Muzeul Satului

Galerie foto (4) Galerie foto (4) Cultură
Data: 27 Oct, 2020

Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” a găzduit, timp de 3 zile, Târgul de Sfântul Dimitrie, care a încercat să redea atmosfera târgurilor din satul de altădată. Evenimentul din acest an a marcat cei 140 de ani de la nașterea lui Dimitrie Gusti, fondatorul Muzeului Satului, 2020 fiind Anul omagial „Dimitrie Gusti și Școala Sociologică de la București”, stabilit de către Asociația Română de Sociologie, împreună cu Institutul de Sociologie și Institutul de Cercetare a Calității Vieții al Academiei Române. 

Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, este ocrotitorul Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti” și atmosfera de mare sărbătoare s-a simțit din plin în gospodăriile din muzeu. Creatori populari din toate colțurile țării au venit la târg cu ii, opinci, fluiere, ceramică, vase din lemn, dar și multă voie bună și povești despre tradițiile și obiceiurile de la sat. Flautistul Marin Predușel cântă din copilărie, confecționează instrumente muzicale și consideră că fără cântecul popular românesc n-ar putea trăi: „Am o colecție întreagă cu mini-cimpoi, caval, ocarină, flaut și mi-a plăcut de mic să cânt. Fiind dintr-o zonă unde erau multe formații de fluierași, am învățat tehnicile de cântat de la artiști. Tot de la ei am învățat să și confecționez intrumentele și îmi place că duc tradiția mai departe. Păcat că nu mai sunt mulți interesați să deprindă acest meșteșug”.

Dragostea pentru valorile autentice ale poporului nu are vârstă. Broderia a reprezentat din cele mai vechi timpuri principala preocupare a femeilor. Iulia Goran a învățat de la mama și de la bunica ei să facă ii și, de mai bine de 50 de ani, pune în valoare arta populară prin ceea ce lucrează: „Sunt meșter popular și lucrez această broderie de Breaza de când mă știu. Stilul pe care noi îl avem este cunoscut în întreaga lume. Modelele pe care le lucrăm noi, femeile din Breaza, se remarcă prin broderia creasta cocoșului, dar am mai creat și alte modele, ia cu pătrate, steaua cu țepi, dar și floarea reginei, pentru că regina Maria purta costume tradiționale din Prahova. M-am născut într-o familie în care s-a țesut, s-a brodat și este o pasiune de-a mea”.

În lumea satului din inima Capitalei, târgul organizat în cinstea Sfântului Dimitrie a reușit să aducă în atenția publicului mește­șuguri autentice românești, care dau frumusețea identității națio­nale.

(Alexandra Drugan)

Citeşte mai multe despre:   Muzeul Satului