Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Educaţie și Cultură Cultură Timişoara, Capitală Europeană a Culturii în 2021

Timişoara, Capitală Europeană a Culturii în 2021

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Cultură
Un articol de: Dan Cârlea - 20 Sep, 2016

Mulţumire, dar şi multă treabă pentru timişoreni. Aceasta înseamnă câştigarea titlului de Capitală Culturală Europeană a Culturii 2021 pentru oraşul de pe Bega. În doar cinci ani, Timișoara trebuie să finalizeze proiectele care i‑au asigurat obţinerea acestui titlu și care o vor plasa în atenţia publicului european consumator de cultură.

Câteva mii de persoane s‑au adunat dumincă-seară, în 18 septembrie, în Piaţa Operei din Timişoara, pentru a sărbători obţinerea titlului de Capitală Culturală Europeană. Primarul Nicolae Robu s‑a declarat „foarte fericit, la fel ca toţi timişorenii, în urma câştigării titlului de Capitală Culturală Europeană (CCE) 2021, a fost o competiţie foarte grea, cu competitori foarte puternici (...). De acum trebuie să ne concentrăm pentru a ne pregăti pentru anul 2021, astfel încât, din toate punctele de vedere, oraşul să merite acest titlu şi să fie la cele mai înalte cote”, potrivit Agerpres.

Se doreşte ca în anii următori să se construiască un centru de artă şi tehnologie, un centru de industrii creative, să se reabiliteze unele obiective importante cultural, precum Palatul Culturii, Castelul Huniade sau reţeaua de cinematografe ale oraşului. Toate acestea vor duce la creşterea capacităţii Timişoarei de a crea evenimente culturale. Întrucât toate acestea necesită şi o infrastructură pe măsură, sunt incluse în proiect atât aeroportul, cât şi autostrada spre Belgrad. Susținerea financiară a acestor proiecte va fi posibilă din fonduri interne, dar și europene. îDeocamdată vorbim despre sume concrete de la Consiliul Local şi de la Consiliul Judeţean, Guvernul, din păcate, până în momentul de faţă nu şi‑a stabilit suma pe care o va aloca programului cultural şi este o premieră negativă, în acest sens, la nivelul capitalelor culturale europene (...). Din câte am înţeles de la Ministerul Culturii, contribuţia va fi de 12 milioane de euro pentru programul cultural, însă contribuţia şi mai mare a Guvernului va trebui să fie în felul în care va arăta acest oraş în 2021, vorbind de infrastructură, patrimoniu istoricââ, a precizat viceprimarul Dan Diaconu, citat de Agerpres.

Nici arta teatrală nu a stat deoparte în această „bătălie” a culturii. Teatrul Naţional Timişoara a inclus în proiectul său managerial, pentru perioada 2017 – 2021, un nou program care se subscrie direcţiilor asumate prin proiectul «Luminează oraşul prin tine!», cu care echipa a adus titlul la Timişoara. Avem convingerea că vom descoperi împreună semnificaţii proaspete, constructive, pentru marile noţiuni pe care se fundamentează spiritul, şi anume memorie, viziune, responsabilitate, umanism, colectivitate, civism, se arată într‑un comunicat al acestei instituţii, remis Agerpres.

„Timişoara - Capitală Europeană a Culturii înseamnă un gând şi o dorinţă care au prins rădăcini în Teatrul Naţional, s‑au dezvoltat şi au crescut hrănite de perseverenţa şi profesionalismul Asociaţiei Timişoara Capitală Culturală Europeană, de determinarea autorităţilor, de participarea numeroaselor instituţii publice şi nonguvernamentale, dar şi de entuziasmul cetăţenilor. Pentru Naţionalul timişorean, instituţie care a girat acest proiect curajos încă din momentul în care nu era mai mult decât o idee, rezultatul reprezintă o mare împlinire, se mai arată în documentul citat de Agerpres.

Echipa care a realizat proiectul cu care Timişoara a candidat pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii a fost coordonată de Simona Neumann, director executiv al Asociaţiei Timişoara - Capitală Culturală Europeană. Aceasta împarte pe trei categorii proiectele importante ce urmează a fi implementate, în anii următori: prima categorie se referă la oameni, vizează dialogul între culturi şi dezvoltarea spiritului civic, a doua categorie vizează locurile - spaţiile şi clădirile – abandonate, iar cea de a treia categorie de proiecte se referă la tema conexiunii Timişoarei cu Europa. „Vrem ca pe parcursul celor cinci ani de pregătire, până în 2021, să tot facem câte un proiect în coproducţie, astfel încât acestea să rămână şi după 2021”, a mai spus Simona Neumann.