Transhumanța, element nou înscris pe Lista patrimoniului mondial

România figurează din 5 decembrie 2023 în Lista Reprezentativă UNESCO cu 10 elemente ale patrimoniului cultural imaterial. Ultimul element înscris este transhumanța, practică străveche, încă prezentă în spațiul românesc, și a făcut obiectul dosarului multi­național „Transhumanța, strămutarea sezonieră a turmelor”. Dosarul a fost elaborat, în colaborare, de România, Albania, Andorra, Austria, Croația, Franța, Grecia, Italia, Luxemburg și Spania și reprezintă o extensie a dosarului „Transhumanța în zona mediteraneană şi în Alpi”, înscris de Austria, Grecia şi Italia, în 2019. Raportul dosarului de candidatură pentru partea română a fost realizat de cercetătoarea Ioana Baskerville, punct focal UNESCO în România, membră în Comisia Na­țio­nală pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, iar contribuții științifice au avut cercetătorul Lucian David, de la Institutul de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu”, conf. univ. dr. Iulian Vlad, de la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București, și Sabin Fărcaș, consilier superior în cadrul Agenției Naționale a Zonei Montane din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
Transhumanța nu înseamnă doar practica milenară de deplasare a turmelor, ci reflectă și rela­țiile dintre oameni, animale şi ecosisteme, implică ritualuri şi practici sociale, îngrijirea şi creşterea animalelor, gestionarea terenurilor, pădurilor şi resurselor de apă şi gestionarea pericolelor naturale. România mai are înscrise în Lista Reprezentativă UNESCO alte nouă elemente: Ritualul Călușului, Doina, Tehnici de prelucrare a ceramicii de Horezu, Colindatul de ceată bărbătească, Jocul fecioresc, Tehnici tradiţionale de realizare a scoarţei în România și Republica Moldova, Mărțișorul - Practici tradiționale asociate zilei de 1 Martie, Tradițiile de creștere a cailor lipițani și Arta cămășii cu altiță - element de identitate culturală în România și Republica Moldova.