„Trecut-au anii...”

La Muzeul de Istorie al Municipiului Bucureşti, Palatul Şuţu, mai poate fi vizitată o expoziţie de fotografie care, fără voia noastră, ne face nostalgici. Sau îi face doar pe unii dintre noi. Este vorba de o întoarcere în Bucureştii  anilor '60 ai veacului trecut şi punerea lor în contrast sau în comparaţie cu ce avem acum.  Cu alte cuvinte, aici, atunci şi acum. Expun numeroşi artişti care-şi cunosc bine meşteşugul. Multe fotografii sunt din arhiva muzeului şi ne fac fie să lăcrimăm, fie să zâmbim. Evident, părerile sunt împărţite. Sunt destui care consideră că realizarea Casei Poporului şi a întregului front de artere deschis era absolut necesară pentru modernizarea oraşului şi fluidizarea traficului. Altfel, prin creşterea populaţiei, Bucureştiul s-ar fi sufocat. Alţii, dimpotrivă, consideră că aceasta este marea distrugere a Capitalei României. Meritul acestei expoziţii este acela de-a pune faţă în faţă, fără nici un comentariu, cele două feţe ale oraşului nostru. Nu mai avem cetatea Mihai Vodă, în schimb avem un paravan masiv de blocuri la al căror parter sunt magazine scumpe, încărcate de produse la care în anii â60 ai secolului trecut bucureştenii nici nu ar fi visat. Progresul este limpede, dar nici memoria nu rămâne mai prejos. Vedem vechea cale a Văcăreştilor, fosta hală a Unirii, Piaţa Victoriei cum era odată, fără amenajările din prezent. Înainte, aşadar, drumul de la Unirea la Bariera Vergului era o veritabilă aventură. Călătorul se rătăcea în sumedenia de străduţe care formau un adevărat labirint. Acum, din cauza demolărilor masive şi a bulevardului lat, trasat fără milă, aceeaşi distanţă este parcursă cu maşina în câteva minute. Fotografiile din expoziţie sunt mute, dar vorbesc mai mult decât orice comentariu. Sunt o lecţie puternică de istorie, despre felul în care un oraş, în timp, se poate schimba. A fost doar voinţa unui dictator sau e vorba de o legitate nescrisă a istoriei care decide mai presus de capetele oamenilor? O întrebare fără răspuns. Cert este că pe măsura trecerii timpului, asemenea expoziţii îşi arată din ce în ce mai apăsat utilitatea. De aceea ideea Muzeului de Istorie al Municipiului Bucureşti de-a organiza aşa ceva este vrednică de toată lauda. (Dan Stanca)