Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Educaţie și Cultură Cultură Un omagiu pentru Alexandru Busuioceanu la şase decenii de la plecarea în veşnicie

Un omagiu pentru Alexandru Busuioceanu la şase decenii de la plecarea în veşnicie

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Cultură
Un articol de: Daniela Șontică - 18 Octombrie 2021

A văzut lumina tiparului de curând o carte care aduce în atenţia cititorilor de azi figura lui Alexandru Busuioceanu (1896-1961), un important poet, eseist, critic de artă şi traducător care a trăit în Spania începând cu anul 1942. Întreaga sa operă în limbile română şi spaniolă îl recomandă ca scriitor de raftul întâi, în compania unor autori precum Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Emil Cioran, Mircea Popescu, Alexandru Ciorănescu, Vintilă Horia.

Apărută în 2021, în colecţia Cărţile exilului a Editurii Aius, cartea „Alexandru Busuioceanu - Poezie şi cunoaştere” este alcătuită şi îngrijită de scriitoarea Crisula Ştefănescu (ea însăşi în exil din 1982), care desfăşoară cu generozitate o operă de restituire a moştenirii culturale a exilului. Volumul cuprinde mai multe capitole: „Alexandru Busuioceanu în corespondenţa dintre George şi Alexandru Ciorănescu” de Crisula Ştefănescu; „Un poet român în Spania: Alexandru Busuioceanu”, un eseu de George Ciorănescu tradus de Crisula Ştefănescu; Alexandru Busuioceanu: Opt poeme din ciclul Nenumita lumină, traduse din spaniolă de George Ciorănescu, cu o introducere de Alexandru Ciorănescu; Poeme de Sfântul Ioan al Crucii (San Juan de la Cruz) în traducerea lui Alexandru Busuioceanu; Alexandru Busuioceanu: „Poezie şi epifanism”, studiu tradus din spaniolă de George Ciorănesu.

Constituindu-se într-un omagiu adus autorului român din exilul spaniol, la împlinirea a şase decenii de la mutarea sa la cele veşnice, cartea este pentru cei foarte tineri un punct de plecare în descoperirea acestui valoros scriitor, cu atât de multe preocupări literare, duse la un nivel atât de rafinat.

În postfaţa cărţii, cercetătoarea Mihaela Albu consideră că iniţiativa de a aduna într-un volum mărturiile fraţilor Ciorănescu despre Busuioceanu este un act nu numai de restituire a unei moşteniri culturale, ci şi un act de mare însemnătate. „Propunându-şi omagierea uneia dintre cele mai importante personalităţi ale exilului, Alexandru Busuioceanu, scriitoarea Crisula Ştefănescu reuşeşte, direct şi indirect, aducerea în atenţia cititorilor de astăzi, împreună, a trei mari personalităţi româneşti care au trăit şi au scris departe de ţară (Alexandru Busuioceanu de la Madrid, Alexandru Ciorănescu din Tenerife, George Ciorănescu de la München)”, subliniază Mihaela Albu.

Alexandru Busuioceanu s-a afirmat ca un poet original în Spania prin volumul „Poemas pateticos” (1946), pentru care criticii l-au considerat cel mai bun poet de limbă spaniolă al momentului. A mai publicat apoi încă două volume de versuri. S-a remarcat şi prin cercetarea sa în artă şi literatură, scriind studii valoroase în domeniu. După moartea sa din 1961, prietenul său, Virgil Ierunca, i-a tipărit la Paris antologia de poeme „Fructul de a trăi”, în limba română. Postum, au mai apărut volumele: „Scrieri despre artă” (1980) şi „Zamolxis sau mitul dacic în istoria și legendele spaniole” (1985). După 1990, mare parte din opera sa a fost tradusă şi publicată şi în limba română.

Citeşte mai multe despre:   prezentare de carte